La eveniment au participat Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Theodor Alexandrescu, CEO Alico Asigurări România, Cristian Vlădescu, director general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management, Pascal Prigent, directorul general al GSK România, Florin Andronescu, business developer al Sanador şi Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
"În această etapă, Ministerul Sănătăţii caută să afle care sunt dorinţele populaţiei şi care dintre soluţii sunt preferate: soluţiile de administrare publică, de privatizare etc. Pentru aceasta avem planificate întâlniri care iniţial se doreau să fie finalizate în februarie, dar care probabil se vor prelungi", a spus Vasile Cepoi.
Propunerile venite din partea companiilor de asigurări au vizat ca implementarea legii să se realizeze pe o perioadă de mai mulţi ani.
Spre exemplu, Theodor Alexandrescu, CEO al Alico România, susţine că trecerea de la sistemul actual care se bazează pe contribuţii obligatorii cu un singur furnizor de asigurări de sănătate la un sistem combinat de contribuţii obligatorii şi voluntare către mai mulţi furnizori de asigurări de sănătate ar trebui să se facă gradual.
În legătură cu posibilitatea implementării unui astfel de proiect pilot într-un singur judeţ şi apoi eventual extins, Cristian Vlădescu, director general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management, a spus:
"Unul dintre criteriile de bază (din precedentul proiect - n.red.) era concurenţa. Într-un judeţ acest lucru ar fi însemnat să convingem minimum 3 asigurători distincţi să intre în sistem". Vlădescu a mai spus că multe dintre aspectele legii au fost înţelese greşit, spre exemplu, nicăieri în vechiul proiect nu s-a discutat despre privatizare.
Totodată, Florin Andronescu, business developer al Sanador, unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private, a remarcat făptul că proiectul precedent nu a avut o strategie de marketing bine pusă la punct, astfel că a fost dezavuat de opinia publică.
Cristian Vlădescu, director general Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management
Avem indicatori obiectivi care arată că sistemul nu merge bine; există şi opinia unor grupuri sociale;
În 2007 - 2008 s-a constituit un grup de lucru, care s-a numit Comisia Prezidenţială pentru Sănătate, condusă de mine, care a emis un raport; pe baza acestui raport s-a elaborat un set de 19 recomandări;
Proiectul de lege anterior dorea să pună pacientul în centrul sistemului; dacă pacientul nu era bine tratat, pleca şi odată cu el plecau şi banii;
În tot proiectul de lege nu există niciun cuvânt despre privatizare; nu se vorbea nici despre asigurători privaţi de sănătate, ci despre asigurători de sănătate;
Unul dintre criteriile de bază (din precedentul proiect - n.red.) era concurenţa. Într-un judeţ acest lucru ar fi însemnat să convingem minimum 3 asigurători distincţi să intre în sistem;
Şi în prezent pacienţii au acces la un pachet de bază.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România
Este cea mai importantă lege după Constituţie şi are un impact major asupra fiecăruia dintre noi;
Din partea medicilor nu a existat o relaţie de respingere sau de acceptare a proiectului de lege; am ridicat însă subiecte precum: să nu se creeze un monopol privat, să nu se creeze noi inechitătăţi; am dorit garanţii că aceste lucruri nu se vor întâmpla;
Din 2007 până în prezent peste 10.000 de medici au plecat să muncească în străinătate, în timp ce noi am produs peste 7.000 de medici;
Numărul medicilor a scăzut din două motive: blocarea posturilor şi plecarea medicilor.
Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii
În această etapă, Ministerul Sănătăţii caută să afle care sunt dorinţele populaţiei şi care dintre soluţii sunt preferate: soluţiile de administrare publică, de privatizare etc; pentru aceasta avem planificate întâlniri care iniţial se doreau să fie finalizate în februarie, dar care probabil se vor prelungi;
Am deschis un forum de discuţii pe site-ul Ministerului Sănătăţii;
Principala critică a vechiului proiect este că a fost elaborat fără consultarea populaţiei;
Acel chestionar pe care l-am lansat (şi pe care ministerul îl împarte participanţilor la discuţii pentru a le afla părerea despre noua lege a sănătăţii- n.red.) cuprinde toate variantele de lucru;
Principiul solidarităţii trebuie să rămână; modalitatea de colectare trebuie să rămână publică, de tip centralizat;
Noul proiect de lege trebuie să răspundă cerinţelor majorităţii; nu reuşim să definim acea parte din servicii pe care asiguratul o plăteşte;
Românii nu au cultura riscului şi a asigurării riscului;
Nu este adevărat că percepţia cetăţeanului este că sănătatea este gratuită.
Florin Andronescu, business developer al Sanador
Draftul de lege retras recent propunea schimbări majore; am înţeles că legea nu a avut o strategie de marketing foarte bine pusă la punct şi a fost dezavuată;
Sistemul privat este parte a sistemului sanitar din România;
Abia după ce lumea va conştientiza că este contributoare la sistemul de sănătate, mai uşor va putea merge către complementaritate.
Diferenţa faţă de sistemul public este că în sistemul privat pacienţii se simt "răsfăţaţi", iar furnizorii privaţi caută să-i îngrijească mai bine pentru ca aceştia să revină.
În sistemul public medicii sunt asaltaţi şi nu stă nimeni să se gândească la calitatea serviciilor.
Pascal Prigent, directorul general al GSK România
Toată Europa şi întreaga lumea se confruntă cu probleme precum îmbătrânirea populaţiei şi dificultăţile economice;
Speranţa de viaţă din România este cea mai scăzută din Europa;
Sistemul românesc de sănătate nu este sustenabil pentru că este subfinanţat; una dintre soluţiile găsite a fost clawback-ul (o taxă pe vânzările companiilor de medicamente), dar nu poate un singur actor (industria de medicamente - n. red.) să finanţeze tot deficitul;
Termenele de plată sunt foarte lungi în România, de peste 300 de zile;
Inovaţia poate reduce costurile din sistemul de sănătate.
Theodor Alexandrescu, CEO Alico Asigurări România
Principiile de bază în construcţia viitorului cadru al sistemului de sănătate ar trebuie să fie: trecerea graduală, viabilitatea financiară, libera alegere a pacientului în selectarea furnizorului de asigurări de sănătate şi deductibilitatea totală într-o limită de 400 - 600 de euro;
Într-o primă fază, trebuie menţinute contribuţiile obligatorii, dar se va trece de la un singur furnizor de asigurări de sănătate (CNAS) la mai mulţi furnizori. În faza următoare, contribuţiile obligatorii vor fi completate cu contribuţii voluntare, ponderea acestora din urmă crescând gradual până când cuantumul lor va fi majoritar;
Un astfel de sistem va crea atât concurenţă între furnizorii de asigurări de sănătate, cât şi între furnizorii de servicii medicale;
Orice schimbare iniţiată în domeniul sănătăţii trebuie comunicată într-un mod explicit atât către pacient, cât şi către medici pentru a nu crea anxietate;
Proiectului de reformă a sistemului de sănătate trebuie să preia doar principiile de funcţionare ale modelelor existente în alte ţări, dar trebuie construit conform particularităţilor locale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
