René Schöb, partner, head of tax & legal services, KPMG România
♦ În România încă există oportunităţi de creştere pentru companii, nu doar pentru cele care activează în tehnologie, ci şi pentru companiile tradiţionale.
♦ România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 4,1%, iar în 2017 această creştere a fost de 7% şi ar fi bine să-şi menţină ritmul în continuare, dar trebuie să ţinem cont că România nu este singură în acestă ecuaţie. Ea este foarte mult impactată de ţări puternice care au businessuri aici sau care creează businessuri aici. Aşa încât, dacă Germania începe să tuşească, România răceşte la rândul ei. Vedem cum tendinţa actuală este de domolire uşoară a ritmului de creştere economică în ţările din jur, aşa încât probabil că performanţa atinsă în ultimii doi ani de România nu va mai fi atinsă în următorii doi-trei ani.
♦ Businessurile marilor companii pe plan local încă merg foarte bine, dar ceea ce mă îngrijorează mai mult este că investiţiile străine directe şi-au încetinit şi ele ritmul în ultima perioadă şi ştim de la anumiţi clienţi că anumite investiţii sunt în faza de aşteptare şi acest lucru este mai îngrijorător, pentru că este nevoie de investiţii noi pentru a atinge o creştere peste media din UE.
♦ Credem că o economie sănătoasă depinde în mare parte şi de evoluţia sănătoasă a companiilor mici şi mijlocii, pentru că partea majoritară a companiilor pot stabiliza economia mult mai mult faţă de marile companii, care sunt mult mai mult expuse ciclurilor. De aceea, noi la KPMG credem că trebuie să avem grijă de IMM-uri, în special în România. Bine, pentru a deveni o întreprindere mică sau mijlocie, trebuie să începi de undeva. Şi aici vorbim de start-up-uri. Credem că ecosistemul de start-up-uri din România are nevoie să mai facă câţiva paşi pentru a atinge nivelul celor din Europa şi, de aceea, am decis să lansăm KPMG Startup Grow Pad, programul care să ajute start-up-urile locale să crescă aici şi nu numai.
♦ Am scalat mai multe firme. Am lansat o cerere deschisă pentru cei care doresc să participe la acceleratorul nostru. Am primit peste 200 de cereri şi am ales în final 5.
♦ Unul dintre exemple este Jobful, o platformă dedicată tinerilor profesionişti din România, care schimbă modul în care aceştia sunt recrutaţi. Platforma ajută recrutorii să găsească imediat candidaţii relevanţi pentru rolurile disponibile şi să valideze interesul acestora în mai puţin de 48 de ore.
♦ Cred că România nu se află la început, dar nici nu se află încă la nivelul Europei dacă vorbim de start-up-uri, din două motive – în primul rând nu există suport suficient în cadrul universităţilor pentru spin-off – produse secundare. Asta arată că România dezvoltă mai mult servicii decât produse şi lucrul asta are legătură cu faptul că nu există cultura workshopurilor, spaţiilor de lucru, iar pe de altă parte nu există suficiente opţiuni pentru studenţi pentru a-şi pune în aplicare sau pentru a-şi construi ideea.
♦ Noi încercăm să le dăm ocazia ca prototipul pe care îl au să îl testeze în mediul nostru, lucru care în alte condiţii nu este foarte uşor.
♦ În final noi vrem să anihilăm un pic din teama start-up-urilor de a se duce spre o companie, de a se transforma într-o companie.
Cristina Bellu
Cornel Amariei, inventator, head of innovation la o companie din industria auto şi unul dintre cei mai influenţi 10 oameni sub 30 de ani din Europa, conform Forbes SUA
♦ Tehnologia ne ajută să avem o viaţă mai bună, locuri de muncă mai bune şi un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea personală, de aceea trebuie adoptată şi acceptată.
♦ Atunci când vreţi să creaţi ceva, gândiţi diferit. Şi nu uitaţi că cele mai simple soluţii sunt şi cele mai bune.
♦ Trebuie să vă gândiţi să creaţi semnificaţie, nu bani. Dacă începi ceva cu scopul de a face bani, fie vei eşua, fie vei reuşi într-o oarecare măsură. Dar dacă ai scopul de a crea semnificaţie, vor veni şi banii. Când am creat .lumen (ochelarii pentru nevăzători inventaţi de Cornel Amariei – n.red.) şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.
♦ Tehnologia a schimbat complet activităţile tradiţionale, astfel că roboţii, soluţiile de tip RPA (Robotic Process Automation), aplicaţiile, inteligenţa artificială şi machine learning rezolvă probleme şi reduc semnificativ din timpul alocat activităţilor uzuale din business, crescând productivitatea şi valoarea adăugată.
♦ Tehnologia este un accelerator pentru inovaţie. Pe parcursul unui an, angajaţii petrec câteva luni făcând activităţi repetitive care pot fi automatizate. Tehnologia a evoluat, iar pentru prima dată roboţii nu sunt doar nişte braţe mobile care mută cutii şi înlocuiesc oamenii, ci sunt capabili să realizeze procese care înainte erau făcute de oameni, cum ar fi, de exemplu, preluarea informaţiilor de pe facturi.
Ramona Jurubiţă, country managing partner, KPMG România
Avem nevoie de o retorică diferită, avem nevoie să vorbim despre cum asigurăm creşterea în cadrul organizaţiilor în care ne desfăşurăm activitatea. Şi nu orice creştere, ci o creştere exponenţială. De ce? Pentru că România nu face excepţie de la forţa cu care tehnologia acţionează, respectiv ia lucrurile care până ieri erau limitate, şi le face abundente, accesibile fiecărui om la un cost aproape inexistent.
Alin Negrescu, partner, Indirect Taxation Services, KPMG România
Dezvoltarea comerţului electronic şi creşterea accelerată a economiei digitale determină noi provocări cu privire la impozitarea corespunzătoare a tranzacţiilor şi mecanismele de colectare a TVA. De aceea, sunt necesare ajustări majore, atât în ceea ce priveşte cadrul legislativ, autorităţile fiscale fiind din ce în ce mai preocupate să asigure pârghiile necesare urmăririi unei colectări eficiente şi eficace a sumelor reprezentând TVA, cât şi în ceea ce priveşte modelele de desfăşurare a activităţii economice a companiilor, care trebuie adaptate la nevoile curente, prin promovarea şi implementarea celor mai noi tehnologii cu scopul de a obţine optimizarea fluxurilor operaţionale şi informaţionale.
Daniel Pană, director, Direct Taxation Services, KPMG România
Este de aşteptat ca autorităţile fiscale să se concentreze pe verificarea marilor contribuabili. Aceştia reprezintă 3% din numărul total al companiilor, în timp ce taxele plătite de marii contribuabili depăşesc 40% din total. De asemenea, preţurile de transfer par să rămână subiectul preferat al autorităţilor fiscale, cu o atenţie deosebită acordată serviciilor intra-grup şi achiziţiilor altor intangibile. Această atenţie sporită pentru tranzacţiile intragrup este cumva aliniată la preocupările globale în domeniul erodării bazei fiscale şi transferului profitului (Base Erosion and Profit Shifting, BEPS). Există şi alte hot topics, unele privind doar anumite industrii sau anumite modele de business, la care inspectorii fiscali sunt foarte atenţi în cadrul inspecţiilor. Este util să ştim aceste informaţii în avans, cât mai devreme cu putinţă.
Oana Iatan, tax senior manager, People Services, KPMG România
Anul 2018 a fost un an al schimbărilor în materie de relaţii de muncă, începând cu trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi încheindu-se cu publicarea Ordonanţei de Urgenţă 114. Anul trecut a început cu deja celebra revoluţie fiscală prin care a intervenit o alocare diferită a sarcinii fiscale către angajator şi salariat, concomitent cu o diminuare a cotei de impozit pe venit. Aceste modificări nu au avut ca scop o diminuare a impactului fiscal, iar ceea ce s-a dorit a fost o menţinere a acestuia la nivelul anului 2017. Angajatorilor nu li s-a putut impune o majorare a salariilor brute cu 19,9%, de aceea în anumite sectoare vulnerabile angajaţii au resimţit o diminuare a veniturilor brute, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul unor angajaţi care sunt scutiţi de impozitul pe venit, programatori, cercetători, pentru care aceste modificări au dus la o diminuare a venitului net cu aproximativ 6%. Pentru aceştia a apărut OUG 3, care să compenseze efectele acestei diminuări, însă această facilitate fiscală a expirat la finalul lui 2018.
Carina Schöllmann, global execution director, KPMG Lighthouse
În timp ce digitalizează şi automatizează procesele, companiile nu trebuie să subestimeze niciodată impactul transformării asupra angajaţilor şi trebuie mereu să îi ţină pe aceştia informaţi şi angrenaţi. Tehnologiile de data & analytics sunt în inima digitalizării, care trebuie să meargă pe tot lanţul valoric. Data & analytics sunt din ce în ce mai conectate cu inteligenţa artificială, iar împreună cu automatizarea sunt elemente critice pentru viitor şi multe organizaţii le consideră instrumente cheie pentru evoluţia pe termen lung. De 125 de ani transformăm datele în insighturi şi aducem valoare adăugată, asta nu s-a schimbat, însă modul cum privim soluţiile se schimbă. Noi am făcut o analiză internă acum 4-5 ani şi am decis că aceste tehnologii sunt foarte importante pentru clienţi, deci trebuie să fie şi pentru noi. Am ajuns la venituri de peste 3,4 miliarde dolari pe soluţiile Lighthouse, unde avem acum peste 14.000 de experţi şi unde am livrat peste 7.000 de soluţii către clienţi.
Gabriel Tănase, technology & cyber director, KPMG România
Se poate observa o îngrijorare a companiilor faţă de atacurile cibernetice, în urma unui sondaj realizat în rândul liderilor de companii în 2018. Am întâlnit situaţii în care chiar şi date foarte sensibile precum cele din sistemul bancar au ajuns expuse din cauza unei erori în aplicaţia de mobile banking sau situaţii în care informaţii medicale, precum diagnostice sau tratamente, au ajuns expuse printr-un server. Astfel de informaţii necesită o mare atenţie pentru că sunt date sensibile. Sunt hibe, plugin-uri la care companiile nici nu se aşteaptă dar care pot expune un întreg sistem foarte repede şi foarte uşor.
