Pe agenda liderilor s-au aflat trei subiecte importante: cum poate fi majorat fondul EFSF, plasa de siguranţă a Europei, fără a pune presiune asupra finanţelor publice ale ţărilor de pe continent, cât din datoria Greciei va fi ştearsă şi cu câte miliarde de euro vor fi recapitalizate băncile de pe continent, îngenuncheate de expunerea faţă de datoriile suverane. Summit-ul s-a încheiat după închiderea ediţiei.
În ceea ce priveşte fondul EFSF, politicienii aveau de ales între două soluţii. Prima dintre ele este menţinerea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi unirea acestuia cu Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM), noua entitate urmând să aibă o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro.
EFSF, cu resurse de 440 mld. euro, a fost creat anul trecut ca soluţie temporară până la elaborarea cadrului legal care să permită introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de "bailout" permanent al zonei euro, cu resurse de 500 mld. euro. EFSF a consumat deja, prin plăţi sau alocări, 160 mld. euro din fondurile de care dispune, în principal pe împrumuturi către Grecia, Portugalia şi Irlanda.
Cea de-a doua variantă presupune crearea unui nou fond care să fie deschis investitorilor privaţi şi fondurilor suverane şi care să fie garantat de EFSF. Acest nou fond, care în scenariile optimiste ale politicienilor va ajunge la 2.000 de miliarde de euro, va fi folosit pentru a cumpăra obligaţiuni noi şi existente, în special ale Italiei şi Spaniei. Liderii europeni speră ca banii din acest fond să vină de la fondurile suverane de investiţii, Norvegia, China, Singapore şi ţările bogate în petrol din Orientul Mijlociu având la dispoziţie sume impresionante pentru investiţii.
David Cameron, primul-ministru al Marii Britanii: Criza din zona euro ne afectează economiile, inclusiv pe cea a Marii Britanii. Are un efect de încetinire asupra lor şi trebuie să facem ceva pentru a remedia acest lucru.
Un alt punct important este şi reducerea datoriilor Greciei, în condiţiile în care cei aproape doi ani de austeritate nu au îmbunătăţit situaţia ţării, ci mai mult, au agravat-o. Dacă în vară se discuta despre un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) de 21% pentru obligaţiunile elene deţinute de bănci, acum procentul vehiculat este de 50-60%.
Această măsură vine ca urmare a înrăutăţirii situaţiei economice a Greciei, care alături de întârzierile guvernului de la Atena în a pune în practică reducerile de cheltuieli bugetare stabilite, a majorat necesarul de finanţare al ţării cu cel puţin 20 de miliarde de euro începând cu luna iulie. În vară Europa a căzut de acord să mai dea încă un ajutor Greciei, în valoare de 159 mld. euro, din care 50 mld. euro proveneau dintr-un schimb de obligaţiuni prin care băncile ştergeau 21% din valoarea titlurilor elene pe care le deţin.
"Trebuie să discutăm cu sectorul privat pentru a găsi cea mai bună soluţie", a declarat ministrul spaniol al economiei Elena Salgado. "Am discutat despre pierderi mai mari de 21%", a admis ea.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei:Vrem o Europă mai unită, mai multe drepturi de a interveni. De aceea, schimbarea tratatelor europene nu ar mai trebui considerată tabu.
George Papandreou, primul-ministru al Greciei:Grecia a dovedit tot timpul că poate lua deciziile necesare pentru a ne face economia sustenabilă (...) S-a dovedit însă că nu este doar o criză a Greciei. Această criză este europeană. Aşadar, este timpul ca noi, ca europeni, să acţionăm decisiv.
Dacă băncile sunt forţate să ierte Grecia de jumătate din datorii, pierderile pe care trebuie să le "înghită" se ridică la circa 140 de miliarde de euro, scrie The Telegraph.
Dar, cel mai probabil, băncile vor fi ajutate tot de state să digere pierderile pentru că în paralel se discută şi despre recapitalizarea sectorului bancar cu 107-108 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care guvernele europene se gândesc să o pună deoparte pentru a ajuta băncile să ducă rata capitalului de bază Tier 1 la 9% din activele ponderate la risc.
În mod normal, acţionarii băncilor ar trebui să participe la recapitalizare, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, fondul EFSF va avea capacitatea de a împrumuta guvernele care la rândul lor vor recapitaliza băncile.
Enda Kenny, primul-ministru al Irlandei:Întreaga lume se uită la oamenii care conduc Europa (...) Prevenirea contagiunii şi crearea de ziduri împotriva acesteia este de o importanţă critică.
Fredrik Reinfeldt, primul-ministru al Suediei:Trebuie să cerem mai multe măsuri pentru a pune ţările pe calea cea bună în ceea ce priveşte reducerea deficitelor şi a datoriilor imense.
Amânarea luării unei decizii până miercuri a fost explicată de cancelarul german Angela Merkel prin gradul ridicat de complexitate a măsurilor ce urmează a fi luate. "Avem de-a face cu procese complexe din punct de vedere tehnic, cum ar fi modul în care va funcţiona fondul EFSF. De aceea trebuie să lucrăm cu mare grijă, să luăm în considerare toate detaliile posibile. Din acest motiv nu astăzi vom lua deciziile, ci miercuri", a spus Merkel.
Nemţii sunt foarte atenţi la resursele financiare pe care le vor promite pentru binele Europei pentru că, din postura de cea mai mare economie a continentului, vor contribui cu cei mai mulţi bani la mecanismele europene precum fondul EFSF.
Ce au discutat liderii Europei
Fondul EFSF
Liderii europeni ar putea decide menţinerea Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi unirea acestuia cu Mecanismul pentru Stabilitate Financiară (ESM), noua entitate urmând să aibă o capacitate de creditare de 940 mld. euro (comparativ cu 440 mld. euro în cazul EFSF). O altă variantă include crearea unui nou fond cu ajutorul căruia investitorii privaţi şi fondurile de investiţii suverane să poată cumpăra obligaţiuni ale ţărilor cu probleme, o parte din investiţii fiind garantate cu banii EFSF.
Recapitalizarea băncilor
Cel mai probabil guvernele europene vor pune deoparte 107-108 miliarde de euro pentru a întări rezervele de lichidităţi ale băncilor de pe continent, slăbite de expunerea faţă de datoriile suverane, conform declaraţiilor a trei oficiali europeni. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a majora capitalul de bază Tier 1 la 9% din activele ponderate la risc.
Datoriile Greciei
Cel mai probabil băncile europene vor fi nevoite să accepte un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) de 50-60% pentru datoriile Greciei, în creştere faţă de procentul de 21% avansat în vară. O astfel de decizie, ce ar fi luată sub presiunea politicienilor care ameninţă cu declanşarea unui default formal al Greciei, va aduce pierderi de 140 de miliarde de euro creditorilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
