La începutul lunii octombrie 2009 Ziarul Financiar publica un articol în care companiile de talie mai mică în comparaţie cu giganţi precum InteAgro sau Azomureş spuneau că decizia de a alimenta industria chimică şi cea producătoare de energie electrică exclusiv cu gaze din producţia internă nu era corectă, mai ales în contextul în care criza economică făcuse ca gazul intern să fie suficient pentru toată lumea ca urmare a căderii. La acel moment se stabilise ca în perioada iunie-octombrie industria chimică şi cea producătoare de energie să fie alimentată numai cu gaze din producţia internă, în contextul în care de obicei orice consumator din România primeşte un coş de gaze format din producţia internă şi importuri din Rusia. Gazele din producţia internă sunt vândute de Petrom şi Romgaz la un preţ recomandat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi sunt de trei ori mai ieftine comparativ cu cele aduse in Rusia.
Cu ochi mai puţini buni a fost privită măsura de Consiliul Concurenţei, care spunea la acel moment că măsura reprezintă un ajutor de stat. Practic, doar acele companii cu un anumit nivel de consum puteau beneficia de prevederile Ordonanţei 54/2009, prin care s-a reglementat acest ajutor temporar. "Prin impunerea unei limite de consum zilnice practic s-a asigurat faptul că doar marii consumatori, cum ar fi combinatele chimice, pot avea acces la gazele de la Romgaz şi Petrom. Aceste gaze din producţia internă trebuia să fie date la absolut toată lumea, pentru că Romgaz şi Petrom produc acum mai mult gaz decât este nevoie. Consumul a scăzut mult. Totodată, vara se consumă puţin gaz, aşa că ar fi ajuns la toată lumea gazul din producţia internă. Noi am susţinut acest lucru, dar nimeni nu ne aude. Este incorect ceea ce se întâmplă acum", spunea la acel moment Vladimir Cohn, proprietarul Ecopack Ghimbav şi Ecopaper Zărneşti, acţionarii producătorului de hârtie Celhart Donaris Brăila.
Aceeaşi părere era împărtăşită şi de Florin Pogonaru, presedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"Costul gazelor reprezintă o mare problemă pentru competitivitatea firmelor din România. La noi pe piaţă intră produse făcute cu preţuri mai mici care practic îi elimină pe producătorii locali din ecuaţie", era de părere Pogonaru. La scurt timp după aceste declaraţii perioada prin care companiile puteau beneficia de gaze din producţia internă a fost extinsă cu un an, adică până în octombrie 2010, iar aria firmelor a fost extinsă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
