Special

Criza erodează încrederea românilor în viitor. Cele mai importante statistici - numărul căsătoriilor a scăzut la jumătate faţă de 2007, iar numărul de nou-născuţi este la un minim istoric

Criza erodează încrederea românilor în viitor. Cele mai importante statistici - numărul căsătoriilor a scăzut la jumătate faţă de 2007, iar numărul de nou-născuţi este la un minim istoric

Criza erodează încrederea românilor în viitor. Cele mai importante statistici - numărul căsătoriilor a scăzut la jumătate faţă de 2007, iar numărul de nou-născuţi este la un minim istoric

Autor: Adelina Mihai

20.01.2012, 00:09 4537

Românii şi-au pierdut încrederea în economie şi în viitorul pe care îl vor avea în România, arată statisticile: în 2011 au fost înregistrate doar 105.000 căsătorii, la aproape jumătate faţă de 189.200 de căsătorii înregistrate în 2007.

Scăderea este şocantă din punct de vedere demografic, pentru că deşi este o tendinţă naturală de scă­de­re a numărului de căsătorii ca urmare atât a scăderii popu­laţiei, cât şi a modernizării societăţii, o asemenea evoluţie abruptă în patru ani nu a mai fost văzută până acum.

Datele pe întregul an 2011 au fost esti­mate de ZF pornind de la raportările pe primele 11 luni ale anului 2011, care arată 101.696 de căsătorii, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

În total în 2010 au fost 115.778 de căsătorii, faţă de circa 134.000 în 2009, 149.000 de mii în 2008 şi 189.000 în 2007, un de vârf după Revoluţie din acest punct de vedere. Practic, între 2007 şi 2011, din care ultimii trei ani au fost de criză, numărul cu­plurilor care decid să se căsăto­reas­­că a scă­zut de la 189.000 la 105.000, deci cu 45%.

În 2011 au împlinit 31 de ani, vârsta medie ac­tuală a căsătoriei, cir­ca 355.000 de români, din care 172.000 fe­mei şi 183.000 de bărbaţi.

Numărul de căsătorii şi al copiilor nou-năs­cuţi este indicatorul cel mai important al încre­derii românilor în viitor şi în România. Nu­mărul de căsătorii influenţează achiziţiile de locuinţe, de mobilă, de produse de folo­sin­ţă îndelungată, de automobile şi de credite.

La nou-născuţi, scăderea nu este atât de substanţială, tot mai mulţi români acceptând copii în afara căsătoriei, dar în 2011 s-au înregistrat pentru prima dată în istoria Ro­mâ­niei mai puţin de 200.000 de nou-născuţi vii: es­timarea ZF făcută pe baza datelor de pe pri­mele 11 luni este de 195.000 naşteri în 2011 fa­ţă de circa 214.000 în 2007 şi aproape 222.000 în 2008. În 1990 au fost născuţi 314.000 copii şi au avut loc 192.000 de căsătorii.

"Îmi doresc un copil, dar mi-e frică, realmente, de faptul că mâine eu sau soţul meu ne-am putea pierde slujbele, şi-aşa instabile. Încercăm să ne facem curaj, dar nu prea îl găsim, văzând cum salariile întârzie. Anul trecut, un văr de-al meu s-a căsătorit fără să îşi stabilească de dinainte clar unde vor locui, iar acum au probleme foarte mari pentru că nu au bani să închirieze sau să-şi cumpere un apartament şi sunt în pragul separării, pentru că el stă cu părinţii lui, iar soţia cu ai ei", spune Elena, 29 de ani, care s-a căsătorit în urmă cu 2 ani.

Ea a mai precizat că şi-a pierdut odată jobul, pentru că proiectul la care lucra a fost închis deoarece nu producea suficient de mulţi bani.

"De atunci, când mă uit spre viitor, am doar previziuni negre legate de stabilitatea economică, a mea sau a familiei mele", mai spune ea.

Amână căsătoria pentru că nu au joburi stabile

Specialiştii spun că există un fenomen de amânare a pasului pe care îl impune o căsă­to­rie sau naşterea unui copil, pentru că im­pli­că o serie de costuri care nu pot fi sus­ţi­nu­te, de aceea, atât vârsta medie a mămi­cilor, cât şi cea a celor care se căsătoresc a crescut cu precădere în ultimii ani.

"Lipsa locurilor de muncă şi a încrederii în viitorul ţării îi determină să amâne decizia de a se căsători şi de a face un copil, iar aceasta este una din marile probleme cu care ne confruntăm în vremurile actuale. Înainte de 1989 situaţia era diferită, pentru că tinerii se căsătoreau după absolvirea facultăţii, aveau un loc de muncă şi aveau şi unde să lo­cu­iască", este de părere Marcela Postelni­cu, şef birou - Oficiul de studii şi proiectii de­mo­gra­fice din cadrul Institutului Naţional de Statistică.

În opinia profesorului Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demo­grafice "Vladimir Trebici" al Academiei Române, chiar dacă numărul de căsătorii a scăzut în ultimii zece ani, nupţialitatea a rămas la niveluri ridicate comparativ cu alte sta­te europene, ceea ce înseamnă că nu am asis­tat la o erodare foarte mare a fenomenului.

"Încă din a doua parte a anului 2010 s-a observat o reducere a numărului de căsătorii, o consecinţă clară a impactului pe care l-au avut măsurile de austeritate. Amâ­narea momentului căsătoriei se datorea­ză pru­denţei crescute a tinerilor, însă im­plicit, va conduce şi la o diminuare a numă­ru­lui de căsătorii, pentru că fie se vor desta­biliza relaţiile, fie tinerii vor migra", crede profesorul Gheţău.

Media de vârstă a românilor care se căsătoresc este din 2005 încoace de la circa 31 de ani, conform INS şi este interesant de comparat ce decizii iau cei care ajung la această vârstă în funcţie de evoluţia economiei. În 2007, din cele circa 189.000 de căsătorii înregistrate, 110.000 au fost în grupa de vârstă 25-35 de ani, în timp ce în 2011, din cele 105.000 căsătorii înregistrate, doar circa 63.000 au fost în grupa 25-35 de ani.

Cu alte cuvinte, deşi în această grupă de vârstă, 25-35 de ani, au fost şi în 2007 şi în 2011 acelaşi număr de persoane, şi anume circa 3,4 milioane, în patru ani numărul căsătoriilor s-a înjumătăţit pentru că oamenii amână această decizie din cauza nesiguranţei econmice.

În 2007, economia românească era în al optulea an de creştere economică, salariile creşteau, preţurile au explodat în imobiliare, iar statisticile reflectau şi un bubble pe consum.

Anul trecut, prognozele arată că economia a crescut cu 1,5%, după doi ani de scădere ( de - 1,3% în 2010 şi -7,3% din PIB în 2009), însă consumul a scăzut cu 4% în primele 11 luni, iar economia abia dacă a creat 100.000 de locuri de muncă în plus faţă de 2010.

România îşi pierde oamenii

Pe lângă lipsa unor venituri suficient de mari pentru a suporta cheltuielile pe care le presupune o căsătorie, tendinţa de occidentalizare a societăţii îndepărtează tinerii de obiceiurile tradiţionale.

"Cu toate acestea, statisticile noastre arată că, pentru tinerii români, familia, biserica şi prietenii sunt în continuare prioritare în rândul valorilor. Însă tendinţa tinerilor este de a nu mai formaliza, preferă concubinajul, nu vor să-şi asume responsabilităţi în plus nu pentru că nu vor, ci pentru că nu le mai permite stabilitatea economică. Necesitatea unei locuinţe, a mobilierului, copiii - modifică structura veniturilor unei familii", susţine doctorul în economie Adina Mihăilescu, care lucrează în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. Ea a mai precizat că studiile la care a lucrat arată că orice copil nou adăugat unei familii plasează familia sub minimul decent de produse şi servicii pe care le poate achiziţiona din venituri. Lipsa de încredere în economie a fost generată şi de angajatori, prin faptul că nu mai încheie contracte de muncă permanente cu angajaţii, ci preferă colaborările.

Se poate însă că 10- 20% din procentul de scădere a fost generat şi de o modernizare a societăţii, însă nu doar emanciparea este motivul pentru care, în patru ani, de la începutul crizei până în prezent, numărul de căsătorii s-a înjumătăţit.

"Oamenii se gândesc de 2-3 ori înainte de a lua o astfel de decizie, pentru că sunt afectaţi de faptul că nu au resurse financiare, se gândesc unde vor locui, dacă vor avea un loc de muncă stabil. Sau poate au un loc de muncă bine plătit pe care nu vor să-l piardă dacă vor face un copil", mai spune Marcela Postelnicu, care este şi unul dintre autorii raportului "Riscuri demografice în România", elaborat de Comisia prezidenţială. Un alt motiv este accelerarea migraţiei, chiar în aceşti ani de criză. Conform unor date de la Ambasada Italiei, peste 100.000 de românce sunt căsătorite cu cetăţeni italieni.

Profesorul Vasile Gheţău mai spune că, personal, nu crede că în acest moment Guvernul poate face ceva pentru a creşte încrederea populaţiei în economie, iar acest lucru să se reflecte şi în evoluţia numărului de căsătorii sau a nou-născuţilor, pentru că nu există resurse şi nu se ştie cât va mai dura criza.

"Datele înregistrate până în luna octombrie a anului trecut arată că numărul de căsătorii înregistrate în 2011 a scăzut cu 10% faţă de perioada similară din 2010, ceea ce arată că există o substanţă a fenomenului şi o anumită tendinţă demografică, generată de criza economică, morală şi politică. Amânarea căsătoriei va duce automat şi la o reducere a numărului de nou-născuţi pentru o perioadă de 10- 12 luni, pentru că majoritatea copiilor sunt născuţi după căsătorie. Chiar şi în acest context, există 5-6 căsătorii la mia de locuitori, faţă de 3 la mie, cât e media europeană", mai spune el. La un număr de 3 căsătorii la mia de locuitori, ar însemna ca anual în România să fie circa 60.000 de căsătorii, faţă de 105.000 în 2011 şi 189.000 în 2007.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO