♦ Fiecare companie din top 1.000 este un izvor pentru dezvoltarea a zeci de businessuri în jurul ei: „Cu cât sunt mai mulţi antreprenori care să predea ştafeta „flamei“ aceste izvoare vor dăinui şi ne vor ajuta să creştem“ ♦ Proiectele mari de investiţii, precum construcţia de noi fabrici, „plutesc“ între ţări şi ţine de managementul fiecărui stat să atragă astfel de investiţii ♦ România nu trebuie să rămână doar un „observator“, ci este nevoie de o strategie şi instrumente ♦ Cei care investesc în digitalizare investesc în viitorul companiei lor ♦ Digitalizarea este un proces inevitabil, se observă reinventări ale proceselor de business.
România are materii prime, know-how şi acces la fonduri europene, trebuie acum să procesăm resursele pentru a creşte competitivitatea şi să valorificăm toate atuurile pentru a susţine dezvoltarea, a fost una din concluziile speakerilor prezenţi la conferinţa „Top 1.000 cele mai mari companii din România. Noi alegem să dezvoltăm România 2024“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Eli Parks, Genetrix, ING, Philip Morris şi Vodafone.
Fiecare companie din top 1.000 este un izvor pentru dezvoltarea a zeci de business-uri în jurul ei, iar cu cât sunt mai mulţi antreprenori care să predea ştafeta „flamei“ către generaţiile următoare aceste izvoare vor dăinui şi vor ajuta România să crească.
„Succesul economiei se bazează pe fiecare actor care creează valoare. Mediul antreprenorial a avut o dezvoltare remarcabilă. Succesul antreprenorial se bazează pe câteva zone de excelenţă - valorificarea unui potenţial natural sau construit, suntem totuşi o putere în energie, avem un potenţial mare pe care îl putem exploata mai mult şi în agricultură, avem o contribuţie importantă a zonei de tehnologie la PIB“, a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.
Proiectele mari de investiţii, ce prevăd construcţia de noi fabrici, sunt proiecte pe care se luptă mai multe ţări să le atragă, iar România trebuie să facă un pas înainte pentru a câştiga astfel de proiecte.
„Ţine de managementul ţării să atragă astfel de investiţii, cu nişte instrumente. Dacă statul român nu vine cu un pas înainte să vadă ce proiecte sunt cred că vom rămâne doar un observator“, a spus Mihai Fugarevici, general manager al STADA România, ce construieşte o fabrică de medicamente la Turda. El a mai precizat că a fost important pentru Stada să găsească un balans între intensitatea ajutorului de stat, ce a ajuns la 60%, şi industrializarea zonei respective. „Turda va deveni un oraş foarte mare acum cu fabrica aceasta nouă. Dacă noi reuşim să dovedim că putem construi o fabrică în doi ani în România, cred că mulţi alţi producători internaţionali se vor uita şi vor veni către România“.
Mai mult, dimensiunea pieţei reprezintă o caracteristică importantă în a atrage noi investiţii, un avantaj atât pentru un investitor care vine în România, cât şi pentru o firmă românească care doreşte să se extindă, un atu ce trebuie valorificat.
„Avem una dintre cele mai bune creşteri economice, avem acces la fonduri europene, avem multe atuuri pe care trebuie să le comunicăm cât se poate de clar către investitori“, a spus Alexandru Stânean, CEO, TeraPlast Group.
România trebuie să dezvolte mai mult infrastructura rutieră şi feroviară pentru a susţine investiţiile, însă la competenţele angajaţilor, mai ales la ingineri, bifează un plus pentru industria auto.
„Dacia continuă să investească în România. Am ajuns deja la 3,9 miliarde de euro de când grupul Renault este prezent pe piaţa locală. Urmează lansarea noii generaţii Duster“, a spus Mihai Bordeanu, managing director, Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head România.
Investiţiile în digitalizare, automatizare şi în inteligenţa artificială reprezintă viitorul, acestea pot susţine scăderea costurilor şi eficientizarea afacerilor.
Irina Pencea, general manager al eMAG România şi senior VP eMAG Bulgaria şi Ungaria, spune că pe platforma de marketplace deja sunt 6000 de companii locale care vând în Ungaria şi 4000-5000 de companii care vând în Bulgaria.
„Sunt companii care au accesat aceste pieţe într-un fel facil, am pus la dispoziţie o soluţie logistică şi accesul la clienţi. Am investit mult în automatizare, avem roboţi în depozitele noastre, dar am investit mult în AI (inteligenţa artificială), ce permite o scădere a costurilor foarte rapidă“.
Există acum oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani.
Mai mult, numărul de companii foarte mari este în creştere şi avem şi o bază foarte largă de IMM-uri, un indicator foarte valoros, potrivit lui Tiberiu Moisă, director general adjunct, MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.
România trebuie să stimuleze domeniile cu competitivate mare iar războiul de la graniţă poate să creeze oportunităţi în sensul că putem deveni un hub logistic pentru toate companiile ce vor reconstrui Ucraina, potrivit lui Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei.
Mai mult, trebuie să învăţăm să ieşim din zona de confort, acum „75% din relaţiile comerciale ale României sunt pe piaţa din UE, 15% alte pieţe, precum zona Golfului au America Latină“, potrivit ministrului economiei.
Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei
► Dacă ne uităm la cifre şi la indicatorii statistici o să vedem că la PIB/capita raportat la paritatea puterii de cumpărare am depăşit Ungaria şi suntem foarte aproape de Polonia şi probabil că în timp foarte scurt vom depăşi şi această ţară.
► Suntem într-o convergenţă din ce în ce mai apropiată de UE, am ajuns la 74% de la 43% în momentul aderării, şi lucrurile se vor schimba şi mai mult pentru că vom câştiga în competitivitate. Accesarea în spaţiul Schengen, de exemplu. Deja mai multe firme din Coreea spun că vor fi din ce în ce mai prezente în România. Acest lucru înseamnă avantaj competitiv pentru economia locală. Cu certitudine, în momentul în care vom intra şi pe spaţiul terestru în Schengen, competitivitatea României va fi din ce în ce mai mare.
► România poate fi cel mai bun hub logistic pentru toate companiile care vor dori să fie integrate în proiectul care va fi reconstrucţia Ucrainei. Este un avantaj competitiv, geografia ne este prietenă aici, şi trebuie să ştim să profităm de acest lucru.
Mihai Bordeanu, managing director, Dacia Brand South Eastern Europe & country head România
► Dacia continuă să investească în România. Am ajuns deja la 3,9 miliarde de euro de când Grupul Renault este prezent pe piaţa locală. Urmează lansarea noii generaţii Duster, lucru care o să se întâmple înainte de vacanţa de vară.
► Lucrăm la prototip pentru un nou model – Bigster, un SUV de segment C, o maşină mai mare (segmentul cel mai profitabil din Europa). Începem să pescuim în lacul unde sunt cei mai mulţi peşti. Este un proiect mare de diversificare a producţiei. Vorbim de 60 de milioane de euro investiţii pe care le avem în spatele programului Bigster. Maşina va fi prezentată în toamnă la salonul de la Paris.
► Divizia de motoare şi cutii de viteze va oficia în curând un parteneriat şi va anunţa investiţii pentru România în următorii trei-patru ani.
► Dacia o să participe în premieră la Raliul Dakar începând din 2025 şi tot ca o premieră va participa cu un combustibil sintetic, un parteneriat cu Aramco.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
► Economia locală se bazează pe companii mari care şi-au crescut ponderea de la 45% la 49% şi un fenomen de concentrare care este global. Am putea să speculăm şi să spunem că acest fenomen se va accentua datorită impactului tot mai decisiv al tehnologiei. Accesul la tehnologie este în general mai mare pentru companiile mari care au şi bugete şi know-how şi acces la multe date. În concluzie aş spune că este de aşteptat ca rolul companiilor mari să crească în continuare.
► Succesul economiei se bazează pe fiecare actor care creează valoare. Mediul antreprenorial a avut o dezvoltare remarcabilă. Succesul antreprenorial se bazează pe câteva zone de excelenţă - valorificarea unui potenţial natural sau construit, suntem totuşi o putere în energie, avem un potenţial mare pe care îl putem exploata mai mult şi în agricultură, avem o contribuţie importantă a zonei de tehnologie la PIB.
► În ultimul an am avut aproape la fel de multe tranzacţii de peste 1 mld. euro precum în ultimii 30 de ani. Investitorii care pariază la acest nivel pe România cu siguranţă îşi fac nişte calcule.
Alexandru Stânean, CEO, TeraPlast Group
► După ce ajungi campion naţional este firesc să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Noi încercăm să devenim campioni europeni. Cu siguranţă că nu vor reuşi acest lucru într-un orizont de timp foarte scurt, dar avem toate şansele ca în următorii cinci ani să devenim campioni pe piaţa din Ungaria. Este alegerea strategică pe care am făcut-o. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implementăm acum.
► Dimensiunea pieţei reprezintă o caracteristică importantă în a atrage noi investiţii în România. Reprezintă un avantaj atât pentru un investitor care vine în România, cât şi pentru o firmă românească care doreşte să se extindă. Una este să fii campion pe o piaţă cu 17 milioane de consumatori, cum este piaţa locală, şi alta este să te baţi pentru o piaţă ca Ungaria, de exemplu, cu 11 milioane de consumatori. Este mult mai simplu dacă ajungi campion în România să te extinzi. Şi dimensiunea pieţei din România este principalul argument pentru un investitor străin.
Tiberiu Moisă, director general adjunct, MidCorporate & IMM, Banca Transilvania
► Numărul de companii foarte mari care depăşesc un anumit nivel de cifră de afaceri este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, înseamnă că este o sustanţă care vine şi urcă în clasament. Avem o bază foarte largă de IMM-uri, un indicator foarte valoros. Vedem o formare continuă de noi afaceri şi avem o zonă care este zona noastră de potenţial- partea de mijloc a companiilor, cele care nu mai sunt mici, dar încă nu reuşesc să fie mari.
► Încrederea este un lucru care în economiile de astăzi reprezintă o sursă de avantaj competitiv între diferite ţări. Încrederea în economie este o competenţă structurală, care ţine şi de cât de funcţională este o societate la un moment dat.
► România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face.
Iustinian Şovrea, România business operations head (country manager), GlobalLogic România
► Astăzi, companii din România livrează soluţii cap-coadă. Nu mai suntem în contextul în care doar asamblăm sau livrăm componente, ci suntem capabili să livrăm soluţii complete clienţilor noştri. Le oferim consultanţă pe tot procesul de digitalizare şi încercăm să venim cu soluţii şi pentru a-şi îmbunătăţi relaţia cu clienţii pe care îi au la rândul lor.
► Venirea GlobalLogic în România pentru Fortech deschide uşile unei zone noi. Orice companie creşte până la un anumit nivel. Fortech a ajuns la 1.000 de angajaţi cu un portofoliu de clienţi din Europa şi SUA, dar creşterea poate fi accelerată şi printr-un proces de achiziţie, lucru care s-a întâmplat. Deschide porţile către clienţi noi, către competenţe noi, fie că vorbim despre automotive sau industria de healthcare sau orice altă industrie care nu scapă de digitalizare. Practic, deschide un context nou de dezvoltare şi cu clienţii GlobalLogic, dar şi cu cei de la Hitachi.
Liviu Sav, cofondator, Bridge to Information
► Firmele din Bacău ocupă 9 din primele 11 poziţii în regiunea Nord-Est, un lucru unic în peisajul românesc. Mai mult, toate aceste companii sunt companii antreprenoriale, lucru care ar putea să indice că judeţul Bacău este centrul antreprenoriatului românesc.
► Zona de businessuri antreprenoriale nu poate să facă o trecere către digitalizare într-un ritm atât de accelerat precum o fac corporaţiile. Digitalizarea este un izvor în zona de antreprenoriat, dar trebuie văzut modul în care o accesăm. Trebuie mai multă răbdare şi mai mult tact decât în zona corporatistă.
Ştefan Vuza, preşedintele consiliului de administraţie al Chimcomplex Borzeşti
► Chimcomplex este deja prezent în afara graniţelor, avem birouri în Olanda, acum negociem o capacitate de producţie în Maroc şi în Polonia.
► Facem o fabrică de răşini sintetice (pe bază de epiclohidrină) la Oneşti, produse chimice pe care România le importă acum. Dar consumatorii nu au curaj să dubleze producţia, să ne asociem şi să sharuim riscul.
► România are materia primă,avem know how, utilaje, avem piaţa, dar este nevoie de un business plan să aducă profit şi ne mai trebuie managementul.
► În învăţământ sunt 17 facultăţi de chimie în România, Ungaria are o facultate de chimie.
► În chimie trebuie să te ajute guvernul, celelalte ţări au politici guvernamentale serioase, la noi acum nu îţi pune piedică guvernul, dar este nevoie de episodul 3 în care guvernul să facă politici sectoriale serioase.
► Mergem mult mai slab ca volume, industria chimică strănută acum, peste un an-doi se va resimţi în piaţă.
► Am terminat recrutarea şi va veni un CEO manager din Londra, care a stat doar la multinaţionale şi unul francez, vom aduce manageri străini.
Irina Pencea, general manager, eMAG România şi senior VP eMAG Bulgaria şi Ungaria
► Pe platforma Emag sunt 55.000 de companii, majoritatea sunt antreprenori, oferim o soluţie pe care companiile mai mici o pot accesa mai dificil pe cont propriu. Dacă vrei să vinzi online în regiune este mai complicat să dezvolţi canalul propriu decât să intri în marketplace-ul nostru.
► Avem 6.000 de companii care vând în Ungaria prin marketplace-ul nostru, 4.000-5.000 de companii care vând în Bulgaria, sunt companii care au accesat aceste pieţe într-un fel facil, am pus la dispoziţie o soluţie logistică şi accesul la clienţi.
► Ne ocupăm de tot procesul, pentru ca mărfurile lor să ajungă în aceste ţări. Am investit mult în automatizare, avem roboţi în depozitele noastre, dar am investit mult în AI (inteligenţa artificială), ce permite o scădere a costurilor foarte rapidă.
► Aşteptăm intrarea în Schengen terestru, să aducem marfă fără ca TIR-urile să stea la vamă cu orele. Sunt acum şi peste 10 ore în care camioanele stau în vamă, noi optimizăm pe lanţul logistic dar până nu rezolvăm Schengen este dificil.
Adelina Badea, CEO, Mobexpert
► În următorii ani ne uităm să dezvoltăm cel puţin patru sau cinci magazine mari, plus încă 15 magazine mici.
► 65% din mobilierul pe care îl vindem este produs în fabricile din România, clientul caută prima dată fabricat în România apoi caută alte produse.
► Producţia românească a reprezentat o prioritate pentru noi. Ne-a ajutat foarte mult pandemia pentru că a trebuit să ne reinventăm şi să creştem capacitatea atunci când nu am mai putut importa din ţările asiatice, costurile cu transportul fiind destul de mari.
► A trebuit să ne reinventăm, dacă înainte de pandemie vânzările de mobilier produse de noi reprezentau 50%, acum au ajuns la 65%.
► Ne concentrăm pe piaţa din România, pe producţia din România, să satisfacem nevoia clientului din România.
► Lipseşte forţa de muncă, nu putem automatiza foarte mult în zona noastră, vorbim de lemn natural, canapele, nu putem atrage atât de mult forţa de muncă în această zonă.
► Ne-am propus să participăm la cât mai multe licitaţii din România pentru amenajarea de şcoli şi grădiniţe.
Mihai Fugarevici, general manger, STADA România
► A fost important să găsim un balans între intensitatea ajutorului de stat şi industrializarea zonei resective, nu poţi construi o fabrică într-o zonă unde nu există deloc industrie de profil.
► Stada a ales România pentru că mecanismul ajutorului de stat a fost foarte bun. Programele de ajutor de stat ajung acum la până 60%, noi avem ajutor de stat de 50% într-un judeţ industrializat.
► Sunt proiecte mari de investiţii pentru fabrici ce plutesc între ţări timp de doi-patru ani, ţine de managementul ţării respective să atragă proiectul, dacă există nişte instrumente din partea statului român. Dacă statul român nu vine cu un pas înainte să vadă ce proiecte sunt cred că vom rămâne doar un observator.
► Partea bună este că suntem în timp cu construcţia şi că vom produce în octombrie 2024 prima cutie de medicamente.
► Fabrica are o capacitate de 160 mil. cutii pe an, 1 din 3 europeni va avea o cutie de medicamente de la Turda. 80% din producţie va fi destinată exportului.
► Turda va deveni un oraş foarte mare acum cu fabrica aceasta nouă. Dacă noi reuşim să dovedim că putem construi o fabrică în doi ani, cred că mulţi alţi producători internaţionali se vor uita în România şi vor veni către România.
Carmen Petcu, general manager, De'Longhi România
► Avem două uzine active la Cluj şi Salonta, vrem să deschidem uzina de la Satu Mare, vom face în iulie prima maşină de cafea.
► Investiţia în prezent se ridică la 32 mil. euro la Satu Mare iar până la finalizare vom depăşi 40 de mil. euro. Vom produce doar aparate de cafea ce folosesc boabe de cafea.
► Cu investiţia în oameni începe totul, apoi investiţia în sustenabilitate, ce începe din design, din momentul în care alegem sursa de fabricaţie pentru diverse piese, maşinile, materialele cu care lucrăm.
► Avem 57 de companii care în ultimii patru ani s-au aşezat în Cluj sau Oradea să susţină producţia noastră şi să ne integrăm aici.
► Suntem în prezent 4.000 de angajaţi, iar la final de an 4.400 cu uzina de la Satu Mare.
► În România avem un IT hub, facem automatizare şi digitalizare pentru înregul grup ce se întinde în 80 de ţări.
► Din toate izvoarele pe care le căutăm 1.000 sunt sigur în acest top 1.000 cele mai mari companii. Fiecare din aceste 1.000 de companii trebuie să fie o sursă de inspiraţie, să facă izvoare suficiente cât să ne inspirăm şi să creştem în următoarea perioadă. Cu cât sunt mai mulţi antreprenori care să predea ştafeta „flamei“. Aceste izvoare vor dăinui şi ne vor ajuta pe toţi.
Petru Ştefănuţ, director general, TTS Group
► TTS este o companie de prestări servicii care a început activitatea în 1997 şi succesul acestei companii se datorează mai multor elemente: echipa a avut o experienţă deosebită în operaţiunile de transport pe Dunăre.
► Am lucrat permanent la modernizarea navelor de transport şi la aducerea la parametrii ceruţi astăzi. Printr-o finanţare primită de a Banca Mondială am început modernizarea navelor şi am ales motoarele cu cea mai bună calitate, cu cele mai mici emisii de carbon.
► Avem cea mai mare flotă de pe Dunăre, construită în anii 1980-1990. Modernizările din 2004-2005 au asigurat un nivel tehnic ce ne a ajutat să trecem criza din 2008, consumul de carburant fiind redus.
► Ne bucurăm de capacitatea de-a ne adapta la condiţiile pe care mediul le impune. Am închis anul trecut cu rezultate deosebite, anul acesta este un an cu mai multe provocări, bătălia este pe tarifele de transport.
Florin Ilie, deputy CEO şi head of wholesale banking, ING România
► Principalul element care a ţinut economia pe plus şi o ţine în continuare, dincolo de încrederea noastră, sunt investiţiile publice majore. Acele investiţii de care s-a vorbit deja în infrastructură în sfârşit se întâmplă. Se întâmplă de vreo cinci ani.
► Intrările de fonduri europene au fost probabil anul trecut la un maxim istoric, iar anul acesta probabil că vor fi la un nou maxim istoric. Vorbim de peste 10 miliarde pe an şi asta este o carte câştigătoare. Acesta este cel mai bun moment de dezvoltare pentru România, din perspectiva acestor bani din fonduri UE.
► Niciodată la noi problema nu a fost lipsa banilor, mai degrabă capacitatea noastră de a face ce trebuie cu ei sau capacitatea noastră de a investi cum trebuie, asta dăunează mai mult.
► Avem deja vreo două trimestre, aproape trei, cu acesta, de creşteri salariale mari peste inflaţie.
► Chiar şi cu incertitudinile de anul trecut, consumul în România a crescut peste inflaţie.
