Agricultura, IT-ul şi producţia de locomotive vor fi domeniile care vor susţine dezvoltarea Olteniei în viitor, antreprenorii de aici stând pe o „avere“ mare care trebuie valorificată şi care va asigura creşterea economică în următorii 20 de ani. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, organizată de ZF la Craiova cu sprijinul Băncii Transilvania şi EY România.
„Stăm astăzi la Craiova într-unul dintre actualii şi viitorii poli de creştere ai economiei României. Am auzit multe despre Craiova, am mulţi prieteni aici şi cunosc multe afaceri locale, am suficiente legături emoţionale cu Craiova astfel încât să-mi dau seama că din multe puncte de vedere este un oraş al contrastelor. Vezi o emulaţie, vezi cum s-a refăcut oraşul vechi şi cum se schimbă oraşul. Craiova are toate ingredientele pentru a fi un oraş mai prosper şi mai atractiv pentru că are o populaţie numeroasă, este un centru universitar, are atât industrie, cât şi servicii bune, pentru că stă într-o zonă agricolă incredibil de bogată“, a declarat Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM şi MidCo în cadrul Băncii Transilvania. El consideră că firmele de aici stau pe o avere „foarte mare şi ar trebui valorificată“.
„Şi din punctul de vedere al tehnologiei, echipamentelor, cercetării, Craiova are ce să ofere ca şi capital uman şi propunere pentru viitor. Mi-aş dori să se dezvolte şi zona serviciilor, pentru că această oferă o anumită calitate a vieţii“, consideră el.
Tot despre potenţialul agricol vorbeşte şi Mihai Dugăeşescu, acţionar al Dumagas Agri, companie care activează în domeniul furajelor pentru animale şi în cel al zootehniei, care crede că a prins ultimul tren în acest domeniu.
„Cred că agricultura şi tot ce înseamnă producţia agroalimentară au un potenţial foarte bun în zona Olteniei în viitor. Cred însă foarte mult în activitatea Ford, cred că reprezintă o oportunitate pentru zonă. Mă uit la ce s-a întâmplat în judeţul Argeş şi nu mă refer doar la producţia Dacia, ci la dezvoltarea economică pe orizontală. În jurul Daciei au apărut toţi furnizorii de materii prime şi de subansambluri. Acelaşi lucru cred că se va întâmpla şi la noi în zonă“, crede antreprenorul, care a fondat şi Dumagas Transport, companie vândută fondului britanic de private equity Bancroft.
Narcis Niţă, proprietarul Biz Solution, care comercializează îngrăşăminte chimice, spune că principala preocupare a României în următorii ani ar trebui să fie valorificarea materiilor prime în fabrici de pe plan local, astfel încât să se creeze o valoare mai mare în economie.
„Ca în orice business, trebuie să strângi cât mai multe activităţi ca produsul finit să fie făcut de fermieri. Pe lanţul de producţie trebuie implicat cât mai mult fermierul român. Unii pot face producţie, alţii procesare. Acesta este cheia succesului. Altfel, suntem doar un exportator“, consideră antreprenorul. El estimează că domeniile de dezvoltare ale judeţului Dolj vor fi în următorii ani agricultura şi IT-ul şi speră că pe această listă se va afla şi construcţia de locomotive.
Cel mai important business din sectorul construcţiei de locomotive din judeţul Dolj este Softronic, companie deţinută de mai mulţi antreprenori români. Ionel Ghiţă, unul dintre asociaţii Softronic, a povestit în cadrul conferinţei cum a luat naştere producătorul de locomotive şi cât de greu a fost drumul până astăzi. „Exploatând inteligenţa românească, am reuşit să realizăm material rulant feroviar de mare complexitate, care concurează cu cele produse la fabrici cu experienţă de 100 de ani, din Germania sau Franţa“, a povestit antreprenorul în cadrul conferinţei la care au participat peste 200 de antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi.
O altă afacere importantă din domeniul produselor pentru sectorul feroviar este şi Spiact Craiova, care produce astăzi echipamente de automatizări feroviare şi activează şi în zona de construcţii montaj.
„Aceste două activităţi se împart în mod egal în cifra de afaceri. Avem parteneri şi concurenţi de renume mondial precum Siemens sau Alstom. Circa 75-80% din cifra de afaceri noastră este realizată din contractele cu ei. Din păcate, este nevoie de mult mai mult, pentru că este nevoie de o mobilitate extraordinară pentru a suplini lipsa forţei de muncă. Această mobilitate nu ne este asigurată de statul român. Acest lucru se putea realiza şi printr-un transport de călători bun, dar şi de transportul de marfă bun“, a spus Laurenţiu Dinu, administrator al Spiact Craiova.
Pe de altă parte, Oltenia este recunoscută ca un centru al artei. Corina Dimitriu, associate partner în cadrul companiei de consultanţă şi audit EY România, crede că această capacitate creatoare şi de a inova începe să se vadă şi în mediul de afaceri. „Pentru mine Craiova este locul unde s-au născut Ţuculescu şi Corneliu Baba. De asemenea, dacă tot suntem în zonă, nu putem să nu vorbim de Brâncuşi, ale cărui opere sunt în top zece tranzacţii în piaţa de artă şi în 2017 şi în 2018. Asta ne facem să fim mândri de aceste locuri, de tot ce este frumos şi de capacitatea noastră de a crea şi de a inova. Este o capacitate pe care o avem şi pe care uşor- uşor începem s-o cultivăm şi care începe să se vadă şi în mediul de afaceri“, a declarat ea.
Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM şi MidCo, Banca Transilvania
♦ Stăm astăzi la Craiova într-unul dintre actualii şi viitorii poli de creştere ai economiei României. Am auzit multe despre Craiova, am mulţi prieteni aici şi cunosc multe afaceri locale, am suficiente legături emoţionale cu Craiova astfel încât să-mi dau seama că din multe puncte de vedere este un oraş al contrastelor. Vezi o emulaţie, vezi cum s-a refăcut oraşul vechi şi cum se schimbă oraşul. Craiova are toate ingredientele pentru a fi un oraş mai prosper şi mai atractiv pentru că are o populaţie numeroasă, este un centru universitar, are atât industrie, cât şi servicii bune, pentru că stă într-o zonă agricolă incredibil de bogată.
♦ Pe de altă parte, când vorbeşti cu oamenii simţi că există un soi de nemulţumire, frustrare faţă de ceea ce ar putea fi Craiova sau faţă de ceea ce a fost oraşul. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nu avem încă un drum expres Craiova-Piteşti sau că sunt o sumedenie de oportunităţi de business care nu sunt valorificate.
♦ Sucursala Craiova este una dintre cele mai mari ale băncii, conduce detaşat această regiune. Din punctul nostru este în primele 6-7 sucursale ca dimensiune, avem un portofoliu mare în segmentul de persoane juridice, dar şi în cel de fizice. Am văzut un avans foarte mare în zona de agricultură, acesta este unul dintre sectoarele unde judeţul are şanse. Dar modul în care se modernizează afacerile în agricultură, modul în care se investeşte în tehnologie şi calitatea cu care se lucrează acum în agricultură sunt impresionante aici, în judeţ.
♦ Există în piaţă percepţia că lucrurile se deteriorează sau că se află pe o pantă negativă. S-ar putea ca la nivel individual să simţim aşa lucrurile, deşi în mod bizar suntem într-unul dintre cele mai prospere momente ale economiei româneşti. Iar la nivel de valoare niciodată nu am fost la un nivel aşa mare, cel puţin în ultimii 30 de ani. Din punctul de vedere al formării de noi businessuri, niciodată nu am avut aşa mulţi antreprenori cu businessuri active. Aşa că stăm mai bine ca oricând ca număr de antreprenori. Dar avem o provocare în condiţiile în care avem foarte multe afaceri mici şi trebuie să le creştem astfel încât să devină businessuri mari. Dar altfel, în zona mică a economiei se mişcă lucrurile şi se generează valoare adăugată.
♦ Cred că agricultura trebuie dezvoltată în această zonă. Staţi pe o avere foarte mare şi ar trebui valorificată. Şi din punctul de vedere al tehnologiei, echipamentelor, cercetării, Craiova are ce să ofere ca şi capital uman şi propunere pentru viitor. Mi-aş dori să se dezvolte şi zona serviciilor, pentru că această oferă o anumită calitate a vieţii.
Michael Schenker, fondator, medic primar oncologie medicală, doctor în ştiinţe medicale, şef lucrări UMF din Craiova, Centrul de Oncologie Sf. Nectarie
♦ Suntem organizaţi ca un SRL, care a fost înfiinţat în 2013, iar activitatea a fost iniţiată în 2014. La început erau 18 de angajaţi care activau în domeniul medical. Forma sub care existăm astăzi şi sub care venim în întâmpinarea pacienţilor este aceea a unui spital de zi. Avem 25 de paturi în prezent şi aproape 50 de angajaţi, ceea ce pentru o structură ca a noastră este destul de mult.
♦ Oferim de la partea de diagnostic la tratament şi monitorizare. Dar avem şi partea de cercetare.
♦ Am avut nevoie de un capital iniţial pentru aranjarea spaţiului. Am avut noroc că era deja amenajat pentru activitatea medicală, anterior activând o clinică medicală în acest centru. În total, am investit iniţial 280.000 de euro în acest spital, sumă care include echipamentele, mobilierul, dar şi salariile şi cheltuielile de la început, având în vedere că a durat până la semnarea contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
♦ Am ajuns de la 800 de cazuri noi în 2014 la 1.700 de cazuri noi în acest an.
♦ Businessul nostru se bazează pe contractul cu CNAS, aşa că supravieţuirea noastră este legată de această relaţie.
♦ Infrastructura medicală nu este suficient de dezvoltată în Craiova, comparativ cu Bucureşti, Iaşi, Timişoara sau Braşov. Însă sperăm ca partea aceasta de oncologie să dezvolte mai mult sectorul medical. Sperăm în următorii ani în Craiova şi în toată regiunea de sud-vest a ţării într-o dezvoltare mult mai bună a sectorului medical, pacienţii au nevoie de aşa ceva. Astăzi avem o mare problemă cu serviciile de radioterapie.
Corina Dimitriu, associate partner, EY România
♦ Nu cred că va veni o criză economică. Semnale pentru o criză economică nu avem la momentul actual. Băncile şi bursa de valori, care identifică mai devreme decât celelalte companii semnele unei eventuale crize, nu transmit semnale că ar veni o criză. Noi suntem optimişti.
♦ Este o bucurie că mă aflu la Craiova. Pentru mine Craiova este locul unde s-au născut Ţuculescu şi Corneliu Baba. De asemenea, dacă tot suntem în zonă, nu putem să nu vorbim de Brâncuşi, ale cărui opere sunt în top zece tranzacţii în piaţa de artă şi în 2017 şi în 2018. Asta ne facem să fim mândri de aceste locuri, de tot ce este frumos şi de capacitatea noastră de a crea şi de a inova. Este o capacitate pe care o avem şi pe care uşor-uşor începem s-o cultivăm şi care începe să se vadă şi în mediul de afaceri.
Mihai Dugăeşescu, acţionar, Dumagas Agri
♦ Eu văd o dezvoltare favorabilă în următoarea perioadă în regiune mai ales în condiţiile în care Oltenia a rămas puţin mai în urmă faţă de alte zone din ţară. Iar acest lucru se poate transforma într-un avantaj. Această dezvoltare economică depinde însă foarte mult de forţa de muncă disponibilă pe care o avem sau nu prea o mai avem în ultima perioadă.
♦ Grupul de firme Dumagas Agri activează în domenii precum producţia de furaj combinat, reproducţie de purcei, tranşare şi livrare de carne către abatoare. Recent, am început să reprezentăm Scania (brand de camioane şi autocare - n. red.) în zona Olteniei.
♦ Eu am fondat compania Dumagas Transport, iar în 2012 am ieşit din acţionariatul companiei şi am decis să investesc în agricultură. Este o afacere la început, dar cred în activitatea agricolă din zonă. De asemenea, cred că, în afară de producţia de cereale unde România este printre campioni în Europa, partea de zootehnie este un segment care va susţine activitatea economică. Fără această activitate, o să exportăm materie primă şi nu este cea mai fericită situaţie în care ne putem afla.
♦ Atunci când am ieşit din piaţa de transporturi am căutat să fac un business mai aproape de natură, acesta a fost primul inbold. Am încercat să dezvolt partea de agricultură, dar am constatat că mă prinsesem de ultimul vagon în industrie pentru că suprafeţele de teren pe care reuşisem să le acumulez erau dispersate şi cheltuielile erau mari. Astfel, am mers către partea de zootehnie, pe care am considerat-o oportună.
♦ Am considerat că, atâta timp când suntem într-o zonă agricolă şi avem acces la materii prime la un preţ rezonabil, are sens să investeşti în această industrie. Am făcut investiţii din surse proprii în prima fază, am accesat şi credite bancare, pentru că nu poţi să te dezvolţi fără credite bancare.
♦ Cred că agricultura şi tot ce înseamnă producţia agroalimentară au un potenţial foarte bun în zona Olteniei în viitor. Cred însă foarte mult în activitatea Ford, cred că reprezintă o oportunitate pentru zonă. Mă uit la ce s-a întâmplat în judeţul Argeş şi nu mă refer doar la producţia Dacia, ci la dezvoltarea economică pe orizontală. În jurul Daciei au apărut toţi furnizorii de materii prime şi de subansambluri. Acelaşi lucru cred că se va întâmpla şi la noi în zonă.
Natalia Vasiliev, fondator, Casa de Modă Natalia Vasiliev
♦ Am pornit afacerea în 2006 într-un mic apartament şi acum avem un atelier cu o echipă minunată. Avem în total şase magazine în ţară. Pentru noi dăruirea este lucrul care ne face să creştem.
♦ Apar din ce în ce mai mulţi creatori de modă, industria modei creşte şi asta mă bucură. Atunci când am intrat pe piaţă erau 26 de magazine şi chiar mă bucur că sunt din ce în ce mai multe branduri axate pe design şi care au în frunte oameni cu studii şi cu capacităţile necesare pentru a susţine un astfel de business.
♦ În această industrie serviciile sunt foarte importante. Pentru că o rochie de mireasă este albă, poţi spune că nu sunt multe diferenţe între astfel de rochii. Însă calitatea materialelor şi a finisajelor, dar şi serviciile sunt importante. O mireasă este destul de greu de mulţumit în perioada de dinainte de nuntă şi atunci noi, cu echipa noastră, încercăm să o ajutăm în alegerea rochiei potrivite.
♦ Vânzătorii sunt la noi consilieri, oameni care sunt pregătiţi atât pe partea stilistică, cât şi pe cea psihologică.
♦ Este foarte important ca mireasa să fie împăcată cu alegerea ei şi să fie mulţumită. De la prima programare încercăm să o ajutăm să ia decizia corectă şi suntem alături de ea până în ziua nunţii. Este foarte important să ai o echipă bună, să găseşti oameni cu care să fii pe aceeaşi lungime de undă. Eu aleg oamenii intuitiv, după cum simt. Am persoane care sunt de 10-15 ani în companie. În general, nu este un rulaj mare de personal în companie, suntem ca o familie.
♦ Am avut un vis din copilărie şi am reuşit să transform acest vin în realitate datorită partenerilor mei.
Ionel Ghiţă, asociat, Softronic
♦ Eu am fost profesor la liceul Carol din Craiova. Am fost fericit când cumnatul meu împreună cu un prieten şi câţiva tineri entuziaşti au zis: Hai să facem cutia neagră a locomotivei, pentru că este nevoie de ea în România şi în Europa. Am lăsat meseria de profesor şi am început businessul undeva pe Bulevardul Unirii, într-un mic depozit de material textile, înfiinţând firma Softronic. Era foarte frumos, pentru că eram tineri.
♦ În 2007, am intrat în UE, am putut accesa credite bancare şi am început construcţia fabricii.
♦ Programele guvernamentale indicau faptul că era nevoie de locomotive şi trenuri electrice sau diesel şi, într-un act de curaj, am zis să începem să producem locomotive. Am făcut prima locomotivă printr-un entuziasm general şi bazându-ne pe oamenii cu experienţă în domeniu, numai că în 2008 a venit criza. Ne-am chinuit foarte tare să vindem locomotivă în acea perioadă. Am câştigat două licitaţii internaţionale şi am produs încă două locomotive, până în 2011, când colaborarea cu CFR a încetat.
♦ DB Schenker (grup german din domeniul transporturilor - n. red.)a început să închirieze locomotive de la noi. Aşa am putut să supravieţuim, având în vedere că în România nu există interes pentru achiziţia de locomotive noi.
♦ În 2015 ne-am orientat către companii private pentru vânzarea directă a locomotivelor, companii care s-au hotărât greu să dea peste 2 mil. de euro pentru o locomotivă.
♦ Am intrat pe piaţă maghiară şi firme de acolo au cumpărat locomotivele Softronic.
♦ Printr-un efort extraordinar tehnic şi financiar, am realizat construirea primului tren electric din România, care, neputând fi achiziţionat de către statul român, a condus la ideea înfiinţării unui operator privat de transport de călători, în interiorul grupului (Softrans).
♦ Au fost momente grele care nu ne-au învins dorinţa de a realiza proiecte de importanţă strategică naţională.
♦ Astfel, o firmă mică din Craiova a ajuns acum câţiva ani să realizeze 0,5% din valoarea adăugată brută la nivel naţional, alături de Dacia. Acest lucru ne-a entuziasmat şi ne-a menţinut tonusul pozitiv de luptători.
♦ Exploatând inteligenţa românească, am reuşit să realizăm material rulant feroviar de mare complexitate, care concurează cu cele produse la fabrici cu experienţă de 100 de ani, din Germania sau Franţa.
♦ Visul nostru era să circulăm de la Hamburg la Ankara cu locomotive şi trenuri electrice Softronic, numai că, în cei aproximativ 3.000 km, există o singură porţiune de cale ferată neelectrificată, între Craiova şi Calafat. Degeaba contruieşti locomotive performante dacă viteza de circulaţie a trenurilor de marfă este sub 20 km/h.
♦ Lăsând la o parte Turcia, Austria, Serbia sau Slovacia, Softronic a ales ca oportunitate majoră piaţa suedeză şi, după şapte ani de tatonări, operatorul de stat Green Cargo a ales să renunţe la Siemens, Alstom sau Bombardier pentru Softronic din Craiova, România.
♦ Forţa noastră stă în mobilizarea tuturor energiilor astfel încât familia Softronic din Craiova să constituie o echipă puternică a cărei mândrie oltenească concurează cu succes celelalte familii europene.
♦ Aceşti oameni minunaţi, care lucrează atât pentru ei, cât şi pentru România, ne creează sentimentul că România este de fapt şi de drept în Europa.
♦ Dar nu ştim până când, pentru că există o problemă cu forţa de muncă deoarece o parte a tineretului pleacă să lucreze în Occident, iar cei care aleg să rămână se apropie de vârsta pensionării. Singura soluţie a antreprenorilor este să îşi menţină curajul şi optimismul angajând şi calificând personal, chiar dacă unii vor alege să plece în alte sectoare, mult mai bine plătite.
♦ Agricultura, IT-ul şi, sperăm noi, construcţiile de locomotive vor fi viitorul judeţului Dolj.
Narcis Niţă, proprietar, Biz Solution
♦ Am crescut compania de la zero, am avut multe momente grele, dat fiind faptul că agricultura este un business meteodependent.
♦ Profilul nostru este de a furniza hrană plantelor. Încercăm pe cât posibil să furnizăm produse româneşti, iar Azomureş este principalul nostru partener.
♦ Suntem orientaţi către mediul educativ, avem multe programe prin care suntem implicaţi în şcoala românească. Toţi antreprenorii trebuie să se implice în educaţie, pentru că în ceva vreme nu o să mai avem forţă de muncă. Principala piedică în calea dezvoltării companiilor româneşti va fi factorul uman în viitor.
♦ Fac parte din a treia generaţie de antreprenori din familia mea. Tatăl meu este inginer agronom, iar mama mea este economist. Doar sora mea lucrează în bancă.
♦ Marea majoritate a fermierilor care au intrat în acest sector în urmă cu mai bine de 20 de ani au făcut lucrurile din suflet. De zece ani încoace agricultura a văzut o dezvoltare rapidă, s-a tehnologizat foarte mult, iar pentru mulţi acesta a devenit doar un business.
♦ Ca în orice business, trebuie să strângi cât mai multe activităţi ca produsul finit să fie făcut de fermieri. Pe lanţul de producţie trebuie implicat cât mai mult fermierul român. Unii pot face producţie, alţii procesare. Acesta este cheia succesului. Altfel, suntem doar un exportator. Agricultura creşte de la an la an.
♦ Agricultura, IT-ul şi sper că şi partea de construcţii de locomotive vor fi domeniile de dezvoltare ale judeţului în următorii ani.
Laurenţiu Dinu, administrator, Spiact Craiova
♦ Investiţiile în infrastructura feroviară sunt la minimum în ultimii ani. Din păcate, singurele investiţii cu fonduri europene se fac pe un drum feroviar de interes pentru Uniunea Europeană şi anume pe Coridorul IV, Curtici-Constanţa. Celelalte zone de interes pentru români sunt aproape uitate de administratorul căilor ferate, CFR SA.
♦ Compania noastră a fost în cadrul CFR până în anul 2002, când s-a privatizat. Un fond de investiţii american a avut curajul să investească în această companie. După aceea, ne-am luat viaţa în propriile mâini. După zece ani, fondul de investiţii a făcut un exit şi a vândut companiile din acest sector pe care le deţinea. Acum compania este una cu capital 100% românesc.
♦ În contextul acesta foarte dramatic de investiţii pe care Ministerul Transporturilor trebuia să le facă, am avut inspiraţia de a ne extinde activitatea. Astfel, de la un producător de echipamente de automatizări feroviare am aplicat şi pe zona de construcţii-montaj. Aceste două activităţi se împart în mod egal în cifra de afaceri. Avem parteneri şi concurenţi de renume mondial precum Siemens sau Alstom. Circa 75-80% din cifra de afaceri noastră este realizată din contractele cu ei. Din păcate, este nevoie de mult mai mult, pentru că este nevoie de o mobilitate extraordinară pentru a suplini lipsa forţei de muncă. Această mobilitate nu ne este asigurată de statul român. Acest lucru se putea realiza şi printr-un transport de călători bun, dar şi de transportul de marfă bun.
♦ Îmbătrânirea profundă a personalului este o problemă, dar şi retenţia mică a angajaţilor şi concurenţa mare cu multinaţionale pe piaţa locurilor de muncă. Deşi angajăm tineri în fiecare lună, nivelul de retenţie este mic în condiţiile în care aceştia primesc oferte de la companii multinaţioanale.
madalina.panaete@zf.ro
