Special

Conferinţa „The Value of Second Chances: poveşti antreprenoriale şi soluţii pentru companii în dificultate“: Unui antreprenor nu trebuie să îi fie niciodată frică de eşec. Orice criză este o lecţie şi există mereu a doua şansă

Conferinţa „The Value of Second Chances: poveşti...

Autor: Roxana Rosu

08.06.2017, 00:07 830

Privind în urmă, paşii făcuţi par uriaşi, iar poveştile din spatele lor, cu adevărat impresionante. Pentru românii care au avut curajul de a se arunca în antreprenoriat, căderile au fost uneori dureroase, iar pierderile de nerecuperat. Paradoxal, cele două ingrediente care pot aduce succesul - curajul şi inovaţia - sunt tot cele care pot aduce eşecul. Din fericire, există însă mereu a doua şansă, sau a treia, care trebuie asumate, aceasta fiind concluzia participanţilor la conferinţa „The Value of Second Chances: poveşti antreprenoriale şi soluţii pentru companii în dificultate“, organizată de Ziarul Financiar şi CITR Group.

„Noi ne învăţăm copiii din şcoală, din familie să le fie teamă de eşec. Dar nu trebuie să ne fie teamă de eşec niciodată. Suferim în România de stigmatizare, punem etichete copiilor, colegilor, angajaţilor. Antreprenorul nu trebuie să se dea niciodată bătut. Nu poţi evita momentele dificile, trebuie să treci peste ele“, spune Ioana Necula, membru Fondator Romexterra Leasing IFN, unul dintre antreprenorii români care a trecut prin momente dificile cu propria companie, dar a reuşit să se redreseze şi să se dezvolte.

Aceeaşi remarcă legată de lecţia eşecului şi nevoia de educaţie în acest sens o are şi Dragoş Anastasiu, Preşedintele Grupului Eurolines, pentru care obstacolele din trecut, care păreau atunci imposibil de depăşit, par acum „mizilicuri“. Pentru el, problemele din afaceri sunt doar momente de învăţare, pentru care este imposibil să nu găseşti soluţii. „La şcoală suntem învăţaţi că dacă ai luat nota 4, nu eşti bun, treci la colţ. Nu e ok. Orice problemă e doar un mod de a învăţa şi a trece mai departe.“

Tot o lecţie despre curaj, crize şi redresare predă şi Felix Patrăşcanu, membru fondator şi managing partner al FAN Courier, care pune greşelile făcute de-a lungul carierei sale în primul rând pe seama neştiinţei, a lipsei de experienţă, a incapacităţii de a delega, o problemă a multor antreprenori români. „Unul dintre cele mai mari eşecuri ale mele a fost că nu am delegat la timp şi era să mă distrug şi pe mine, şi businessul. Totul trecea pe la mine, eu făceam tot, de la plan de afaceri la cum se făcea curăţenia în firmă. Când am lăsat oamenii din jur să vorbească, să ia decizii, am descoperit că au idei foarte bune.“

Dar există situaţii în care un antreprenor nu poate delega, iar responsabilitatea firmei apasă pe umerii lui, doar el putând lua deciziile dureroase, dar inevitabile.  În aceste momente, disciplina în afaceri este esenţială, capacitatea de a acţiona chirurgical, de a lua măsurile care permit supravieţuirea companiei, dincolo de factura umană.

Un antreprenor care s-a identificat pentru mulţi ani cu afacerea creată de el este Wargha Enayati, healthcare business innovator, fondator al Reţelei Private de Sănătate Regina Maria, aflat acum la început de drum cu un nou proiect după exitul din compania de servicii medicale.

„Au fost perioade foarte dificile, când nu ştiam dacă vom rezista, când a trebuit să dăm afară peste 100 de oameni, după 2010. Trebuia să spun la revedere unor oameni cu care lucrasem ani de zile. E foarte greu să faci acest lucru, dar nu poţi să dai această responsabilitate altcuiva“, explică el, adăugând că, privind în urmă, este o senzaţie foarte frumoasă să vezi afacerea creascând şi descurcându-se pe propriile picioare.

Din fericire, un business nu începe să aibă probleme peste noapte, nu intră în insolvenţă pe neaşteptate şi nici nu ajunge la faliment subit. Există mereu semne ale crizei, iar detectarea lor timpurie poate face diferenţa între supravieţuire şi eşec. În plus, dificultăţile nu presupun neapărat insolvenţă, ci pot fi crize de creştere, care trebuie detectate. „Sunt patru direcţii: financiară (când ai probleme de cash- flow, lipsă de capital, exişti expus pe anumite canale), apoi partea de capital uman (nu mai ai competenţe, nu ai un sistem de delegare, ai oameni loiali, dar care nu mai ţin pasul), management (structuri, principii cu probleme) şi dimensiunea antreprenorului (criza proprie, nu mai are un scop, o ţintă, când şi-a atins obiectivul). Sunt multe firme care trec singure peste criza de creştere, ies intărite. Dar sunt o minoritate“, povesteşte Dan Ştefan, antreprenor, firma Autonom. Majoritatea ies din crizele de creştere cu ajutorul unui partener sau micşorându-şi businessul, dar există şi cele care ajung în faliment.

Până la urmă, antreprenorii prezenţi la conferinţă, fie că au avut un parcurs sinuos, fără probleme, fie că au traversat crize, au pierdut afaceri şi au ieşit apoi la mal, crescând şi dezvoltându-se, văd eşecul ca pe o parte a vieţii şi ştiu că afacerile se fac prin încercări şi greşeli, prin testarea unor idei şi selectarea celor care funcţionează.  Ei recunosc că lipsa de tradiţie şi experienţă în antreprenoriat a românilor este o realitate, un minus, dar se poate compensa prin curaj şi inovaţie. Dacă ar fi o lecţie pe care să o predea tinerilor, aceasta ar fi să nu le fie frică de eşec, ci să îl ia ca pe o lecţie şi să caute mereu o a doua şansă.

Şi totuşi, ce poate ajuta un business să supravieţuiască unui moment dificil, ce poate face diferenţa între succes şi eşec? Răspunzând la această întrebare, consultanţii şi bancherii prezenţi la eve­niment au enumerat atât soluţiile finan­ciare, reducerea gradului de îndatorare, găsirea unei finanţări, restructurarea operaţiunilor, cât şi măsuri radicale legate de brand şi management. „Restructurările se concentrează de obicei pe zona operaţională şi financiară, dar nu este suficient. E nevoie de vectorul de marketing, de interfaţa între firmă şi cel care îi cumpără produsul sau serviciile. Oamenii nu cumpără produse sau servicii, ci percepţia despre ele“, explică Eusediu Margasoiu, specialist în marketing, fondator al The Network. În opinia lui, una dintre cele mai mari greşeli este să tai bugetul de marketing atunci când ai probleme. În schimb, de foarte mul­te ori, pentru a salva un business este ne­voie de o acţiune radicală la nivelul con­du­cerii, cauza reală a problemelor. În ult­i­mă in­stanţă, soluţia poate fi uneori retra­gerea antre­pre­norului din conducerea com­paniei, dele­garea mana­gementului şi accep­ta­rea unor schimbări.

În aceeaşi linie au mers şi dr. Lukas Fecker, CEO Innovation Brain şi vicepreşedinte pentru relaţii internaţionale pentru TMA Global, şi Frédéric Romand, partener la Shield Capital Management, ambii apreciind că implicarea mai redusă a acţionarului, schim­barea strategiei, ajutorul unui consultant şi aducerea unei echipe de management noi pot salva companii aflate la marginea prăpastiei. „Unui antreprenor care a avut succes, un business de milioane, şi ajunge la insolvenţă, îi e foarte greu, la 50 de ani, să asculte alte opinii. Nu e ceva specific României, ci peste tot în lume.

O soluţie este ca el să rămână în board, dar să delege managementul altora. Generaţia veche nu trebuie să plece, ci să lase generaţia nouă în faţă, cu idei noi“, crede Lukas Fecker. În plus, pe de-o parte în România nu există su­ficient respect pentru curajul antreprenorilor, iar pe de altă parte, aceştia dezvoltă un ata­şa­ment exagerat faţă de companie, acceptă greu un partener, un consultant, o altă părere şi pre­fe­ră să fie one man show, cu problemele ce pot să apară ulterior. „Nu avem o tradiţie în an­tre­pre­noriat, avem abia o primă generaţie de an­tre­prenori, care are şi o problemă în a asigura conti­nuitatea businessului“, a subliniat Rudolf Vi­zen­tal, CEO al CIT Resources, part of CITR Group.

Nevoia de antreprenoriat, de curaj, de a doua sau chiar a treia şansă pentru firmele locale se vede şi în statisticile legate de situaţia economică a companiilor. Astfel, potrivit unui studiu realizat de CITR Group, România are circa 19.000 de companii de impact, care reprezintă doar 3% din totalul societăţilor, generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi angajează 41% din forţa de muncă. În plus, aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% şi 5%, un nivel mult prea mic pentru a susţine grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70 – 100%. În aceste condiţii, dacă se urmează tendinţa din ultimii ani, vom ajunge la 15.000 de companii de impact până la finalul anului 2018, lucru care poate genera un efect de domino în economie. „Suntem faţă în faţă cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă. O economie sănătoasă are nevoie de antreprenori locali“, se arată în studiul CITR Group.

Dincolo de problemele arătate de cifre, antreprenorii şi consultanţii sunt optimişti cu privire la viitor, România beneficiind de oportunităţi importante de business şi de o poziţie geografică avantajoasă. În acelaşi timp, ei sunt de părere că tinerii sunt foarte pregătiţi şi ştiu de ce e nevoie pentru a face un business să aibă succes, au atitudinea şi cunoştinţele pentru a construi o afacere în următorii ani. „Dacă firmele ii atrag şi ii ascultă, dacă profită de mindsetul lor, de energia lor, vor avea succes. Tinerii români sunt harnici, educaţi şi au o atitudine spre creaţie, nu doar consum“. comentează Frédéric Romand, partener la Shield Capital Management.

 
 

„O economie performantă, care stă pe o bază îngustă.“

 

Ioana Necula, antreprenor, membru fondator Romexterra Leasing IFN

Am avut multe momente grele în viaţa mea de antreprenor. Cel mai dificil a fost când am realizat că propria companie, de 20 de ani, are dificultăţi. Cel mai greu a fost să semnez intrarea în insolvenţă, în 2010. Am pus la punct un plan de restructurare, am primit finanţare si am separat companiile, pe modelul good bank - bad bank. Pentru mine nu a fost doar a doua şansă în business, ci chiar a treia şansă.

Noi ne învăţăm copiii din şcoală, din familie să le fie teamă de eşec. Nu trebuie să ne fie însă teamă de eşec niciodată. Suferim în România de stigmatizare, punem etichete copiilor, colegilor, angajaţilor. Încrederea este esenţială.

 

Felix Pătrăşcanu, membru fondator şi managing partner FAN Courier

Unul dintre cele mai mari eşecuri ale mele a fost că nu am delegat la timp şi era să mă distrug şi pe mine şi businessul. Când am lăsat oamenii din jur să vorbească, am descoperit că au idei foarte bune.

Am făcut greşeli din neştiinţă, în familia mea nu erau antreprenori. Aşa că am ajuns în situaţia de a închide firma, deşi cunoşteam tehnic foarte multe. Dar cei doi parteneri m-au ajutat. Companiile nu mor din cauza concurenţei, a crizei, ci a neînţelegerilor între asociaţi.

Construirea unei echipe este marea noastră provocare acum. Trebuie să îndosariem greşelile, să trecem peste ele ca peste lucruri învăţate, fără să le mai repetăm.

 

Dragoş Anastasiu, preşedintele Grupului Eurolines

Antreprenorul se duce la trambulina de la 10 metri şi sare, apoi constată că nu are apă. Am auzit această definiţie. Eu am mers mereu pe a doua şansă. Am dat bacul în România, apoi în Germania, am făcut medicina, dar am ajuns apoi transportator. Nu am avut mare succes în transporturi iniţial, dar am avut în turism. În relaţia de business, importantă este încrederea, să clădeşti încrederea. Apoi uşile se deschid. Când văd obstacolele peste care am trecut şi care mi se păreau greu de depăşit atunci, mi se par mizilicuri. Problemele sunt doar momente de învăţare, nu se poate să nu găseşti soluţii. Mi-aş dori ca economia să fie lăsată în pace. Mi-aş dori ca lucrurile să fie simplificate.

 

Wargha Enayati, fondator al Reţelei Private de Sănătate Regina Maria

Cred că disciplina în afaceri este foarte importantă, pentru că atunci când ai o afacere, ai o responsabilitate, ştii că firma e pe umerii tăi. Au fost perioade când a trebuit să dăm afară peste 100 de oameni. Trebuia să spun la revedere unor oameni cu care lucrasem ani de zile. E foarte greu să faci acest lucru. E o senzaţie foarte frumoasă când afacerea ta se descurcă singură, a crescut.  Dacă nu ai încrederea în tine, că eşti un om bun, nu poţi avea încredere nici în alţii.

Dacă am lăsa fiscalitatea neschimbată patru ani, ar fi de mare ajutor pentru economie.

Inovaţia e foarte mare în România, partea spirituală a românilor la fel. Această combinaţie e mult mai mare decât în Vest.

 

Dan Ştefan, antreprenor,  firma Autonom:

Pentru fiecare firmă de succes, sunt alte câteva mii de proiecte care au eşuat. Noi facem de 26 de ani business în familie, am trecut prin multe. Au fost multe momente de criză. Dificultate nu înseamnă doar insolvenţă, ci şi crize de creştere, care pot fi pasul de dinainte. Sunt semne, trebuie să le vedem. Sunt multe firme care trec singure peste criza de creştere, ies întărite. Dar sunt o minoritate. Mult mai des, firmele trec mai departe cu un partener. Mai e scenariul în care îşi micşorează businessul; şi patru, falimentul. Businessul e o succesiune de crize pe care trebuie să le detectezi şi să le rezolvi. Românii aşteaptă să le rezolve alţii problemele, se uită în sus. Eşecul este o parte a vieţii, ştiinţa se construieşte prin trial & error.

 

Cristian Oneţiu, antreprenor, autor şi business mentor

Povestea mea antreprenorială a început acum 12 ani, când am tot falimentat şi plâns prin parcuri. Apoi lucrurile au luat o turnură pozitivă, iar în ultimii 12 ani am construit afaceri în zona stilului de viaţă sănătos. Antreprenoriatul e o călătorie cu urcuşuri şi coborâşuri.

Vreau să găsim soluţii, să nu mai pierdem antreprenori, ci să rămânem cât mai mulţi în această meserie vocaţională.

 

Dr. Lukas Fecker, CEO Innovation Brain şi vicepreşedinte pentru relaţii internaţionale la TMA Global

România este o piaţa perfectă pentru second chance, oamenii sunt foarte pregătiţi. Ce lipseşte este cultura unei a doua şanse.

Unui antreprenor care a avut succes şi ajunge la insolvenţă îi e foarte greu să asculte alte opinii şi să accepte ce spun cei mai tineri. Schimbarea nu presupune să plece antreprenorul sau doar să ia un consultant. O soluţie este ca el să rămână în board, dar să delege managementul altora. Generaţia veche nu trebuie să plece, ci să lase generaţia nouă în faţă, cu idei noi.

Mulţi antreprenori aleg insolvenţa decât să renunţe la acţiuni. Dintre ţările din zonă, România este cea mai interesantă în acest moment pentru investitori.

 

Frédéric Romand, partener, Shield Capital Management

România este într-un punct crucial. Multe afaceri mari de acum 20 de ani încep să aibă probleme. A doua şansă înseamnă să accepţi schimbarea, să schimbi modelul de business. Oamenii sunt foarte implicaţi emoţional şi e greu să facă un pas în spate şi să accepte schimbarea. În România, este şi o polarizare a antreprenorilor, sunt mulţi pesimişti cu privire la afacerea lor, dar nu îşi dau seama că schimbări mici le-ar aduce succes. Si mai sunt schimbările dese, inclusiv legislative. Antreprenorilor le lipseşte curajul de a-şi duce afacerea în străinătate. Deşi este ciudat, pentru că românii călătoresc mult, sunt peste tot. Cred că trebuie să vedem mai mulţi investitori din România care investesc aici.

 

Eusediu Margasoiu, specialist în marketing, fondator The Network

Restructurările se concentrează pe zona operaţională şi financiară, dar nu este suficient. E nevoie de vectorul de marketing, de interfaţa între firmă şi cel care îi cumpără produsul sau serviciile. Oamenii nu cumpără produse sau servicii, ci percepţia despre ele.

E nevoie de un şoc, de o acţiune brutală, pentru ca antreprenorul român să devină conştient de ce probleme are şi să accepte schimbarea. Până nu distruge businessul. Dacă aşteptăm schimbarea de mentalitate a acţionarului, durează mult. Trebuie să plece din companie şi să lase un manager să conducă. Şi să aibă un brand.

 

Florin Dragu, economist principal, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR

Gradul de îndatorare a companiilor, modul de finanţare, gestiunea lichidităţii duc de multe ori la probleme în rândul firmelor româneşti. Există potenţial ridicat de creditare în România.  Sunt 10.000 de companii foarte performate în România, care au rezistat şi în criză

În ultimii 22 de ani numărul de firme active s-a dublat (300.000 firme în 1994 la 600.000 de firme în 2015)

Un ingredient critic în longevitate este menţinerea sănătăţii financiare pe perioada unui ciclu economic.

Tendinţele sunt de îmbunăţire la companii, şi la cele cu capitaluri negative şi la cele cu datorii. Din păcate sunt multe firme care au acumulat aceste probleme şi la următorul şoc financiar ele au şanse mai reduse de a supravieţui.

 

Rudolf Vizental, CEO CIT Resources, part of CITR Group 

Eşecul nu e înţeles cum trebuie în România. Curajul şi iniţiativa sunt ingrediente de bază ale unui antreprenor. Ele pot duce la succes, dar şi la eşec. Doar în urma acestor experimente putem construi un succes. Nu avem o tradiţie în antreprenoriat, avem o primă generaţie care are şi o problemă în a asigura continuitatea businessului.

Şi vedem o lipsă de entuziasm, scade numărul companiilor relevante. Şi asta vine tot din percepţia eşecului, din incapacitatea de a trece peste el şi a încerca din nou. La noi sunt foarte puţine companii relevante, doar 19.000. Toată lumea prezintă reducerea NPL-urilor ca pe un succes, dar aceste credite neperformante nu au dispărut, ci au fost transferate, iar compania care avea probleme are în continuare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO