Concluzii ale ZF privind răspunsurile candidaţilor:
1. şi 14. Promisiunile legate de relaxarea fiscală şi scăderea de taxe sunt, ca în fiecare perioadă electorală, pe agendele candidaţilor la Preşedinţie, însă va fi un miracol dacă nivelul taxelor nu va creşte anul viitor. Doar pentru unul dintre candidaţi este cert că nivelul CAS va rămâne cu 5 puncte procentuale mai scăzut la angajator, măsură aplicată din octombrie 2014.
2., 18. şi 19. Creşterile de salarii pentru categoriile de bugetari vulnerabile – medicii şi profesorii – ar trebui să fie prioritatea zero pentru viitorul economiei româneşti, însă planurile celor doi candidaţi promit fie îmbunătăţiri ale situaţiei salariale pe termen scurt, fie noi idei de „reforme“. Dezastrul din sănătate şi rezultatele slabe de la bacalaureat, „bolile“ structurale ale României, au soluţii neclare.
3. Întrebarea-cheie este dacă va fi distrus balansul actual între puterile statului, în care preşedintele are un rol-cheie. În eventualitatea că va câştiga candidatul din partea puterii aflate astăzi la guvernare, întrebarea este dacă va folosi această putere pentru a o spori pe cea a preşedintelui şi dacă ar putea schimba echilibrul de forţe. Candidaţii au evitat un răspuns clar.
4. „Cluster de competitivitate“ sau „domeniu strategic“ sunt sintagmele din limbajul de lemn folosit de candidaţi atunci când au fost întrebaţi dacă vor crea un centru unic de achiziţii IT&C, o măsură practică ce ar putea aduce eficienţă în acest sector, unde scandalurile se ţin lanţ.
5. Niciunul dintre candidaţi nu aminteşte de faptul că deficitul bugetului public de pensii este de aproximativ 3 miliarde de euro şi că o majorare a pensiilor îl va adânci. Un răspuns corect ar fi fost: „Vom majora pensiile când vom majora numărul de salariaţi“. De asemenea, niciunul nu îşi pune problema legată de ce se va întâmpla cu generaţiile născute în perioada 1967-1969, care peste 15 ani vor ieşi la pensie.
6. şi 11. Victor Ponta a spus că urmează listarea Hidroelectrica şi a Complexului Energetic Oltenia în 2015, Klaus Iohannis a amintit de eşecurile Oltchim şi CFR Marfă şi a subliniat slăbiciunea sectorului de stat. În ceea ce priveşte auditul privatizărilor, Iohannis s-a referit la respectarea condiţiilor postprivatizare, însă Ponta a fost mai direct admiţând că privatizările ratate trebuie verificate.
7. şi 20. Chişinău şi Bruxelles – oraşele pe care le-ar vizita pentru prima dată în calitate de preşedinte cei doi candidaţi – arată orientarea acestora în materie de politică externă: o relaţie mai strânsă cu Republica Moldova sau o apropiere mai mare faţă de Uniunea Europeană.
8. Klaus Iohannis a dat un răspuns mai amplu, a amintit nevoia de a crea întreprinderi în mediul rural şi a citat ZF, arătând că numărul de noi întreprinderi a scăzut cu 20% în 2014, în timp ce răspunsul lui Victor Ponta este mult mai „lemnos“, enumerând diverse programe de garantare, fără însă să arate şi rezultatele.
9. şi 10. Victor Ponta a spus despre comunicarea bazelor de date ale instituţiilor că este „o preocupare serioasă“, dar de doi ani şi jumătate de când este premier nu a făcut nimic în acest sens, în timp ce Klaus Iohannis a dat un răspuns general, invocând necesitatea „respectului faţă de cetăţeni“. Aşa cum rezultă din răspunsuri, cei doi nu sunt foarte pasionaţi de subiectul confiscării averilor ilegale din România, o adevărată plagă în ultimii 25 de ani.
12. şi 13. Românii care au plecat în străinătate vor fi încurajaţi să vină acasă prin programe speciale sau prin identificarea unor locuri de muncă potrivite pentru ei – spun cei doi candidaţi, care se pare că au uitat că salariile de 3- 4 ori mai mari în Spania sau Italia sunt principalul motiv pentru care peste două milioane de români au emigrat. Iar pentru problema depopulării statului generate şi de scăderea natalităţii, soluţiile sunt creşterea veniturilor românilor în aşa fel încât copiii lor să aibă acces la o educaţie bună, însă de unde vor apărea aceste majorări de salarii nu se ştie.
15. şi 16. Modernizarea mediului rural (unde locuieşte în continuare jumătate din populaţie) se va face din investiţii, spun candidaţii, fără să pună accent pe educarea locuitorilor din mediul rural, care reprezintă cheia schimbării mentalităţii populaţiei. În materie de modernizare a infrastructurii, niciunul dintre candidaţi nu şi-a asumat o autostradă prioritară în viitorul mandat.
17. Niciunul dintre cei doi candidaţi nu are o soluţie limpede pentru curăţarea sectorului public de incompetenţi, spre exemplu desfiinţarea personalului contractual şi angajarea oricărui salariat la stat printr-un concurs dur, anunţat în Monitorul Oficial, la fel ca în cazul angajaţilor la Comisia Europeană.
REACŢIILE OAMENILOR DE AFACERI
Ziarul Financiar a solicitat asociaţiilor profesionale de business comentarii în legătură cu soluţiile propuse de candidaţi la întrebările ZF. Mai jos sunt punctele de vedere transmise de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham).
Poziţia AOAR
AOAR se pronunţă exclusiv asupra problemelor de natură economică, acestea având în fapt o pondere majoritară în lista celor 20 de întrebări. AOAR apreciază că temele economice enunţate, ca şi soluţiile propuse de cei doi candidaţi, exced puterile de decizie ale Preşedintelui României, ele revenind Guvernului. AOAR apreciază că răspunsurile/ soluţiile propuse de ambii candidaţi sunt „corecte politic”, dar ele nu pot fi puse în practică de Preşedinţie. Concret, menţinerea cotei unice, ajutorul dat IMM-urilor, mărirea salariilor în sectorul bugetar, a pensiilor ş.a. reprezintă în practică decizii ale Guvernului.
AOAR apreciază că Preşedintele poate lansa în dezbatere publică, largă şi implicând cât mai mulţi actori ai vieţii social-economice teme majore vizând reforma sistemului de sănătate şi a sistemului de asigurări, reforma pe termen lung a sistemului de pensii, planuri de valorificare mai bună în interes naţional a resurselor naturale deţinute de România, strategia energetică ş.a.
AOAR a criticat constant modul în care s-a realizat procesul de privatizare în România, restructurarea haotică şi lipsită de orice apărare a intersului naţional pe termen lung. Similar a fost criticat modul în care s-a creat Fondul Proprietatea şi modul de listare pe bursă a unor pachete de acţiuni ale unor companii strategice din energie, fără ca acestea să fie beneficiarele fondurilor obţinute pentru a putea face investiţiile necesare menţinerii competitivităţii pe termen lung. Cu toate acestea, iniţierea unui proces de reconsiderare, reevaluare a unor decizii majore luate în ultimii 15 ani, nu va contribui cu nimic la modificarea realităţilor din anul 2015. Ce s-a compromis prin deciziile de privatizare greşite nu mai poate fi corectat, procesul de examinare, reevaluare implicând cheltuieli, experţi şi activităţi complexe fără a se putea obţine un avantaj economic real.
AOAR apreciază că Preşedintele României trebuie să stimuleze Guvernul şi societatea românească în elaborarea unei viziuni de dezvoltare economică şi convergenţa către nivelul mediu European. Un astfel de proiect, realizat la capătul unui larg proces de consultare, aprobat de Parlament, ar trebui să fie pus în practică, cu accente deosebite pe un domeniu sau altul în funcţie de orientarea politică a fiecărui guvern, fără a se compromite obiectivul fundamental, convergenţa către nivelul mediu european la orizontul 2020 sau 2030.
Poziţia Amcham:
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a prezentat încă de la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale priorităţile pe care organizaţia noastră le consideră centrale pentru următorul mandat al Preşedintelui României, un demers prin care am propus în acelaşi timp orientarea dezbaterilor publice electorale către teme fundamentale pentru economie.
Prioritatea strategică a următorului mandat pe care AmCham România o propune este nevoia definirii unui model economic de dezvoltare multigeneraţional care să ghideze evoluţia socioeconomică a ţării noastre.
Pe scurt, alte recomandări avansate de AmCham în Priorităţi pentru România sunt:
+ Definirea principalilor piloni de dezvoltare economică naţională ţinând cont de contextul regional, de sistemul de interdependenţe globale din care România face parte şi de principalele avantaje pe care ţara noastră le prezintă în plan economic.
+ Fundamentarea procesului de creştere economică pe activităţi economice cu valoare adăugată mare.
+ Menţinerea echilibrului între puterile statului având în vedere impactul pe care modul de exercitare a atribuţiilor de către fiecare putere în parte îl are asupra stabilităţii şi credibilităţii unui stat, elemente importante pentru investitori, actuali şi potenţiali.
+ Menţinerea principalelor atuuri ale României precum stabilitatea macroeconomică şi potenţialul de independenţă energetică.
+ Reformarea cu prioritate a unor sectoare ce pot contribui la creşterea economică a ţării precum educaţia & tehnologia, agricultura şi sănătatea.
+ Întărirea capacităţii administrative şi instituţionale care să îi permită ţării noastre obţinerea unui grad cât mai ridicat de convergenţă cu procesul integrării europene, cu economia şi societatea europeană.
+ Abordarea încă de acum a provocărilor cărora România trebuie să le facă faţă pe termen mediu şi lung, prescum sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale pe fondul tendinţelor demografice în scădere.
Propunerile supuse atenţiei candidaţilor reunite în documentul Priorităţi pentru România sunt rezultatul unei analize realizate de membrii AmCham România cu sprijinul unor contributori externi, experţi în domeniile în care activează.
