Bursa de la Bucureşti este un pilon important al dezvoltării capitalului românesc, iar administratorii de pensii private Pilon II, consideraţi a fi cumpărători naturali în ofertele de listare, reprezintă un pilon fundamental al pieţei de capital, consideră antreprenorii.
„Bursa este un pilon fundamental al dezvoltării capitalului românesc şi a economiei. Listarea nu este aşa complicată pe cât pare. Atunci când eşti listat, independenţa fondatorilor şi a managementului este mult mai mare decât se aşteaptă lumea. Atunci când o companie listată livrează ce spune, chiar şi într-un mediu ostil, acţionarii nu vor să schimbe nimic“, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife şi antreprenorul care în iarna anului 2016 a spart gheaţa listărilor de la bursă prin aducerea la tranzacţionare a primei companii private după o pauză de opt ani. Ulterior a urmat cel mai dinamic an pentru bursa locală de la criză încoace în contextul în care patru companii private au urmat exemplul MedLife şi s-au listat în 2017 la bursa de la Bucureşti. Ofertele de listare ale acestora au însumat circa 1,3 miliarde de lei, iar o mare parte din investitori au venit din rândul fondurilor de pensii private Pilon II.
„Ne dorim o piaţă bursieră eficientă, care să ofere evaluări corecte pentru businessurile listate sau care vor să se listeze. Pentru asta e nevoie de infrastructură bursieră, de investitori diverşi şi de cadru de reglementare stabil şi încurajator“, spune Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti.
Adrian Tănase a fost prezent luni la evenimentul „Piaţa românească de capital - evoluţie şi perspective“, la care au participat circa 300 de persoane, printre care şi antreprenori, atât cei care şi-au listat companiile, cât şi cei care tatonează piaţa de capital din România. Evenimentul a fost organizat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în parteneriat cu MedLife. Ziarul Financiar a fost partenerul media al acestui eveniment.
Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească, consideră că bursa este un consultant important pentru instituţia de credit de la Cluj cu o capitalizare de circa 9,1 miliarde de lei.
„Credem că dezvoltarea pieţei de capital este un pas foarte important pentru viitorul ţării. Nu vorbesc doar ca emitent, dar dacă ne uităm la ţările dezvoltate, vrem să ajungem ca ele. De fapt, toţi au pieţe de capital mai dezvoltate, mai lichide şi cred că este momentul nostru să adunăm, să folosim aceste experienţe şi să dezvoltăm o comunicare mult mai bună, mult mai deschisă, să luăm decizii mult mai calculate după ce analizăm, după ce încercăm să aflăm despre impact“, spune Omer Tetik.
Pe de altă parte, antreprenorii care încă nu şi-au listat companiile la Bucureşti spun că văd piaţa de capital ca pe o opţiune, însă alţii consideră că mediul politic din România nu este suficient de stabil pentru o astfel de decizie.
„Cred că am zis de multe ori că ne interesează bursa, poate de prea multe ori. Dar aş vrea să încep cu o afirmaţie: nu avem un proiect iminent de ieşire la bursă. Nu o să afirmăm că ieşim până nu avem un proiect concret şi nu am semnat un contract cu un consultant ca să ne listăm, dar o privim ca pe una dintre opţiuni“, spune Florin Talpeş, fondator al Bitdefender, cel mai mare producător român de software, evaluat la circa 600 milioane de dolari.
Dragoş Petrescu, proprietar al City Grill, o afacere de 40 milioane de euro, spune că s-a gândit la listarea la Bucureşti. „Sunt un fan al capitalului românesc şi dacă aş ajunge să fiu listat aş vrea să fiu listat aici. Noi suntem un brand românesc.“
Pe de altă parte, Dragoş Anastasiu, fondator al Eurolines, consideră că că unul din avantajele listării este că poate face un semiexit controlat. „Minusul este pregătirea. Noi ca firmă ne-am dezvoltat haotic, cu diverse activităţi. Trebuie să ai un proiect dedicat separării activităţilor şi asta ne cam sperie.“
El adaugă că într-o astfel de gâlceavă naţională precum cea în care România a intrat odată cu ordonanţa 114 din decembrie 2018, care taxează băncile, companiile de energie şi telecom şi pune sub semnul întrebării funcţionalitatea Pilonului II de pensii private, antreprenorii nu pot înainta în direcţia dorită.
„Bursa este un exemplu de urmat chiar dacă nu vrei să te listezi. Trebuie să te comporţi ca şi când ai dispărea mâine şi vrei ca firma ta să dăinuie. Să ne comportăm ca şi cum am fi listaţi. Asta ar trebui să ajungă în sângele oricărui antreprenor“.
Valentin Lazea, economist-şef BNR
♦ OUG 114 le cere administratorilor fondurilor de pensii să aducă pe parcursul unui singur an majorări de capital de circa 800 milioane de euro, de 11 ori mai mult. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, OUG 114 reduce cu 70% nivelul maxim al comisioanelor ce pot fi percepute. În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţiile cu Asociaţia Pensiilor Private, marea majoritate, dacă nu cumva toate cele şapte societăţi se gândesc să se retragă din România.
♦ BNR a sprijinit constant eforturile BVB în încercarea de a promova de la stadiul de frontieră la stadiul de emergentă, ceea ce ar permite o creştere substanţială a volumului investiţiilor. Din păcate, efectele OUG 114 par să încetinească, dacă nu chiar să inverseze acest proces de ajungere a bursei la stadiul de piaţă emergentă.
♦ Este paradoxal că în documentele privind aderarea României la euro, recent adoptate de guvern, se recunoaşte rolul important al Pilonului II în toate aceste trei domenii. Se recunoaşte acolo că investiţiile pe bursă asigură cel puţin 15% din lichiditate, că fondurile vor asigura pensii decente pentru 7 milioane de participanţi şi că vor finanţa guvernul în proporţie de 20%.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania
♦ Profitul în sine a devenit un cuvânt urât în România. Când faci profit este ca şi cum ai fi implicat în activităţi ilegitime.
♦ Este important cum faci profit şi cum îl foloseşti. Noi în ultimii 5-6 ani am avut curaj, dorinţă şi apetit de risc să achiziţionăm bănci, să creştem, să dăm înapoi valoare celor 30.000 de acţionari români pe care îi avem, pentru că 60% dintre acţionarii noştri sunt persoane fizice sau juridice din România.
♦ În afara faptului că suntem parte din BET de 22 de ani, suntem cea mai tranzacţionată acţiune de la bursă.
♦ Avem peste 7 milioane de investitori indirecţi prin Pilonul II şi când vorbim de pensii noi suntem mult mai responsabili. Bursa a fost o consultanţă importantă pentru noi pentru că la fiecare trei luni ieşim în piaţă şi ne uităm în bucătăria noastră, cum am făcut bani, unde am făcut, unde am greşit.
♦ Noi credem că dezvoltarea pieţei de capital este un pas foarte important pentru viitorul ţării. Nu vorbesc doar ca emitent, dar dacă ne uităm la ţările dezvoltate, vrem să ajungem ca ele. De fapt, toţi au pieţe de capital mai dezvoltate, mai lichide şi cred că este momentul nostru să adunăm, să folosim aceste experienţe şi să dezvoltăm o comunicare mult mai bună, mult mai deschisă, să luăm decizii mult mai calculate după ce analizăm, după ce încercăm să aflăm despre impact.
Lucian Anghel, preşedinte BVB
♦ Politicul şi economicul trebuie să facă o alianţă, să încheie un pact pentru prosperitate ca să ne asigurăm că priorităţile sunt concentrate pe aderarea la OECD şi promovarea pieţei de capital la statutul de piaţă emergentă. Trebuie să construim viitorul cu mediul politic. Mediul privat nu poate fi ignorat. Trebuie să spunem şi să se înţeleagă că mediul privat în România generează aproape 80% din valoarea adăugată din ţară. PIB înseamnă valoare adăugată, iar mediul privat generează 80% din prosperitate.
♦ Am văzut la finele anului trecut o scădere extrem de puternică, probabil a fost cel mai lung şir de scăderi din ultimii 10 ani, după şase ani consecutivi de creştere a indicilor BET. Aşa cum ştim, piaţa are întotdeauna dreptate. Această scădere puternică semnalează că perspectivele economice ar trebui să ne îngrijoreze. Sunt prea mulţi analişti şi investitori care prin evoluţia preţului acţiunii au dat acest semnal şi cred că acest lucru trebuie luat extrem de serios în calcul.
♦ Trăim o perioadă definitorie pentru viitorul pieţei de capital şi pentru modul în care vom evolua economic. Cred că este extrem de important să ştim ce vrem. Dacă ştim ce vrem şi dialogul pieţei, al investitorilor cu legiuitorul se va axa pe un obiectiv ancorat într-un moment extrem de important pentru piaţa noastră de capital şi pentru România.
Mihai Marcu, preşedinte executiv MedLife
♦ Călătoria listării a fost destul de clară. Am decis ca jumătate din bani să fie româneşti şi jumătate de afară. Dacă apar probleme afară, capitalul românesc va rămâne aici. El nu poate pleca.
♦ Capitalul românesc nu poate exista fără bănci şi multinaţionale puternice. Trebuie să comunicăm cu mediul de afaceri şi cu guvernul.
♦ Cred că bursa e un pilon fundamental al dezvoltării capitalului românesc şi a economiei.
♦ Listarea nu e aşa complicată pe cât pare. Atunci când eşti listat, independenţa fondatorilor şi a managementului este mult mai mare decât se aşteaptă lumea. Atunci când o companie listată livrează ce spune, chiar şi într-un mediu ostil, acţionarii nu vor să schimbe nimic.
♦ Şi în companiile gigant fondatorii controlează compania, cu 3-4%, pentru că investitorii au venit acolo pentru ei, au încredere în ei.
Florin Talpeş, fondator Bitdefender
♦ Cred că am zis de multe ori că ne interesează bursa, poate de prea multe ori. Dar aş vrea să încep cu o afirmaţie: nu avem un proiect iminent de ieşire la bursă. Nu o să afirmăm că ieşim până nu avem un proiect concret şi nu am semnat un contract cu un consultant ca să ne listăm, dar o privim ca pe una dintre opţiuni.
♦ Vedem Bitdefender ca pe un business de familie, deşi avem investitori, deşi avem mulţi acţionari nefiind pe bursă. Mie îmi place jocul acesta în care ei ne evaluează performanţa.
♦ De multe ori când stau de vorbă mai ales cu prieteni americani, ei merg pe mitul acesta că de fapt ieşirea pe bursă poate să frâneze inovaţia într-o companie. Ieşirea pe bursă aduce creşterea birocraţiei, vine cu un stil corporatist de a te organiza şi aşa mai departe. Eu cred că astea sunt mituri şi eu sunt un partizan al bursei.
♦ Văd bursa ca pe o şcoală. Cred că fiecare companie din România ar trebui să se comporte ca şi cum ar fi listată la bursă..
♦ În 2007 am primit un mail din Silicon Valley, când premierul spunea că duduie eocnomia locală, iar în mail se anunţa că vine iadul şi mesajul era ca antreprenorii să ţină de cash. Trebuie să recunosc că mesajele pe care le primesc legate de o perioadă mai proastă s-au înmulţit recent. Trebuie să luăm în calcul şi faptul că ar putea urma o perioadă care nu va fi atât de bună pe plan internaţional.
Sergiu Neguţ, business growth professional
♦ Ce s-a întâmplat la BVB este că instrumentele de finanţare au devenit accesibile pentru companii. Dacă la început toată lumea se uita de la distanţă, este foarte interesant că a prins. Chiar şi pentru companiile listate pe AeRO poţi emite obligaţiuni la un cost al creditelui pe care ţi-l asumi, care este comparabil cu costul total al împrumutului bancar şi fără garanţii personale. Într-adevăr, trebuie să faci ajustări, să devii S.A., dar te gândeşti dacă e o rută mai avantajoasă.
♦ Faţă de alte modalităţi, la bursă trebuie să fii în formă zilnic, la fiecare poză din trei în trei luni. Asta cred că limitează inovaţia, pentru că e mai greu să faci un plan pe trei ani şi jumătate pe care numai boardul îl înţelege foarte bine, trebuie să explici tuturor ce faci încât să fii în poziţie maximă la fiecare trei luni.
♦ Pe bursa mare avem o poveste de success cu MedLife, iar pe bursa mică cu Bittnet şi ambele arată ce poţi face pe bursă. Bursa reuşeşte să aducă balaurul ăsta care se numeşte „corporate government”. Vine cu decizii mai structurate, îţi analizezi mai bine opţiunile şi ce ai de făcut mai departe ca să obţii performanţe optime şi să nu dezamăgeşti niciun trimestru.
Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori Bucureşti
♦ Ne dorim o piaţă bursieră eficientă, care să ofere evaluări corecte pentru businessurile listate sau care vor să se listeze. Pentru asta e nevoie de infrastructură bursieră, de investitori diverşi şi de cadru de reglementare stabil şi încurajator.
♦ Infrastructura bursieră e cel mai simplu lucru de realizat, ţine de partea tehnică şi e în curtea BVB. Am iniţiat Contrapartea Centrală pentru a dezvolta piaţa de derivate.
♦ Al doilea aspect este legat de existenţa multor investitori şi diverşi, locali şi internaţionali. Avem o prezenţă destul de serioasă pe partea internaţională, dar ea se poate întări dacă devenim piaţă emergentă.
♦ Comunitatea de investitori domestici e şi ea foarte importantă, chiar şi pentru investitorii străini, care se uită la acest aspect. Ea este dominată de fondurile private de pensii şi existenţa lor este foarte importantă.
♦ Al treilea aspect, cadrul de reglementare. În lipsa lui nu vom avea o piaţă de capital eficientă.
♦ Avem şanse reale să ajungem secondary emerging market în 2019. Îndeplinim criteriile cerute.
♦ Bursa are mereu potenţial, întrebarea este cum îl valorificăm.
Marius Ştefan, fondator Autonom
♦ Mergeţi să vă şocaţi contabilul. Spuneţi-i că v-aţi hotărât să vă listaţi la bursă şi cereţi să vă pregătească rapoartele. Apoi, cu acele rapoarte financiare mergeţi şi le prezentaţi în faţa colegilor voştri. Şi atunci veţi înţelege nu doar cum arată cifrele voastre, dar vor avea şi colegii voştri o idee. Mai mult, implicaţi-vă în mediul asociativ, în mediul civic. Oricât de mică sau de mare ar fi compania sau organizaţia, există un mediu de afaceri, de la incubatoare până la CDR există organisme prin care să vă informaţi şi să contribuiţi.
♦ Dacă aveţi planuri de extindere, de achiziţie a altor companii, bursa este cea mai facilă şi rapidă metodă de creştere. Dacă ar fi ceva interesant pentru noi şi am fi listaţi la bursă, ar fi mult mai uşor să strângem bani pentru a achiziţiona companii. Strângerea de capital este mai facilă.
♦ Un dezavantaj, şi îl văd ca pe unul major, este focusul pe rezultate pe termen scurt. Dacă nu am îndeplini aşteptările investitorilor, am fi penalizaţi puternic.
Dragoş Petrescu, fondator City Grill
♦ M-am gândit la listare. Sunt un fan al capitalului românesc şi dacă aş ajunge să fiu listat aş vrea să fiu listat aici. Noi suntem un brand românesc.
♦ Listarea e o validare pentru orice antreprenor. Te poţi finanţa şi îţi este recunoscută valoarea ta, ca persoană şi ca acţionar. Dar trebuie să fii foarte curajos. Curajul e legat de încredere şi încrederea este legată de predictibilitate.
♦ Suntem un business de familie la prima generaţie şi sper să continue şi alte generaţii. Deciziile le luăm mereu noi, fără a avea pe cineva pe umăr care să ne tragă de mânecă, să ne zică să mai aşteptăm, să mai luăm o aprobare. E o îngrijorare asta. Dar e un balans, vrei să ai şi validare. Totul este cu plus şi minus.
♦ Nu poţi supravieţui dacă nu înveţi. Hai să învăţăm ce înseamnă să fii transparent, ce este un board of advisors. Ar trebui ca şi companiile antreprenoriale să acţioneze până la urmă ca şi cum ar fi listate.
Adrian Mihai, fondator Fan Courier
♦ Sunt multe avantaje atunci când te listezi şi cel mai mare este vizibilitatea. Un dezavantaj ar fi că indiferent cât de bine arată cifrele, depinzi de o declaraţie, care poate duce bursa foarte jos.
♦ Nu depinzi doar de tine.
♦ Unul dintre dezavantajele listării ni s-a părut birocraţia. Noi luăm deciziile în trei şi uneori e greu şi aşa. Luăm deciziile doar în unanimitate. Şi reuşim să luăm deciziile rapid.
♦ În multe firme româneşti, antreprenorul face de toate. Dar uneori firma ajunge să nu se mai poată dezvolta pentru că el vrea să se implice în toate şi creează probleme. De aceea am început să delegăm, dar nu cred că e destul.
♦ Dacă vrei să te listezi, trebuie să schimbi mult mai mult, ceea ce poate crea o anumită rigiditate. E vorba de guvernanţă corporatistă, de reorganizare.
♦ Cred că ar trebui să avem un dialog cu guvernanţii, dar şi să ne gândim ce am putea face, fiecare dintre noi, să ne implicăm mai mult dacă vrem ca lucrurile să se schimbe în direcţia în care dorim noi.
Dragoş Anastasiu, fondator Eurolines
♦ Avantajele listării sunt că poţi face un semiexit controlat. Minusul este pregătirea. Noi ca firmă ne-am dezvoltat haotic, cu diverse activităţi. Trebuie să ai un proiect dedicat separării activităţilor şi asta ne cam sperie.
♦ Sunt atât de mulţi oameni de valoare, de antreprenori care au pornit de la nimic, şi pe de altă parte avem oameni care vin pe 15 decembrie şi anunţă că schimbă totul pe fiscalitate.
♦ Într-o astfel de gâlceavă naţională nu putem înainta unde vrem. Înaintăm, dar nu cât vrem. Pe partea de business, nivelul a crescut enorm în ultimii 10 ani, dar pe partea cealaltă el tot a scăzut.
♦ În privinţa zvonurilor legate de o viitoare criză, există semne de prudenţă la companiile mari, în Germania de exemplu. Nu se vorbeşte de o criză neapărat, ci de o decelerare.
♦ Bursa este un exemplu de urmat chiar dacă nu vrei să te listezi. Trebuie să te comporţi ca şi când ai dispărea mâine şi vrei ca firma ta să dăinuie. Să ne comportăm ca şi cum am fi listaţi. Asta ar trebui să ajungă în sângele oricărui antreprenor.
♦ Ne aflăm într-un moment critic al României şi dacă nu ne mişcăm o să ne fie foarte greu.
♦ Guvernul ar trebui să privească România, economia României ca pe o companie listată la bursă. Toţi suntem acţionari în economie.
