România, în căutarea elixirului tinereţii. Care este cea mai numeroasă categorie de vârstă şi cum poate fi folosită îmbătrânirea populaţiei ca oportunitate de investiţii

♦ Categoria cu vârste cuprinse între 45 şi 49 de ani este cea mai numeroasă „ligă“ din totalul populaţiei României, în contextul în care la începutul anilor ‘90 cea mai numeroasă categorie era cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică ♦ Îmbătrânirea populaţiei ridică probleme majore pentru piaţa forţei de muncă, mai ales în contextul digitalizării accelerate, dar ar putea fi şi o oportunitate de investiţii.

„Noi am putea să facem veritabile centre construite în jurul medicinei balneare, mai ales în contextul îmbătrânirii populaţiei la nivel european“, spune Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, unul dintre cei mai buni specialişti din domeniul construcţiilor.

Analizând evoluţia populaţiei în funcţie de gru­pele de vârstă de la începutul anilor ’90 până în prezent, statisticile sunt nemiloase. Cele mai mai scăderi de populaţie s-au înregistrat, în perioa­da ana­lizată, în catego­riile cu vârsta cu­prinsă între 0 şi 24 de ani, în timp ce cate­goriile de vârstă cuprinse între 60 şi peste 85 de ani au îregistrat creş­teri semnificative.

De altfel, cea mai numeroasă ca­tegorie de vârstă raportată la dimen­si­unea totală a populaţiei este acum cea a celor cu vârste cuprinse între 45 şi 49 de ani, cu o pondere de 8,56% din totalul populaţiei. În 1992 de exemplu, cea mai nu­me­roasă categorie de vârstă era cea a celor cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, a căror pondere în totalul populaţiei era de 9,21%.

Această îmbătrânire a populaţiei vine într-un context de schimbare pro­fundă determinat de pătrunderea tehn­o­lo­giilor pe scară largă, deja fiind anumite oraşe din România, cum este cazul Clu­ju­lui, cu proiecte articulate de recon­ver­sie profesională astfel încât să preîn­tâm­pine pierderea locurilor de muncă.

Iniţiativa Clujului vine în contextul în care, potrivit studiului legat de viitorul forţei de muncă, printre cele mai căutate locuri de muncă în Europa de Est, re­giune din care face parte şi România, în anii următori vor fi dezvoltatorii de soft­ware, profesioniştii în vânzări şi mar­ke­ting, analiştii de date, managerii de operaţiuni, specialiştii în resurse umane, ana­liştii financiari sau analiştii de securitate a informaţiilor.

Din păcate, deşi IT&C-ul a devenit vedeta economiei locale, specialiştii din acest domeniu sunt doar o insulă, cea mai mare parte a populaţiei neavând niciun fel de pregătire digitală, ponderea mare a populaţiei în vârstă fiind o posibilă explicaţie.†

Astfel, mai bine o treime dintre locuitorii României nu au folosit vreodată internetul sau nu ştiu cum să lucreze cu un calculator, în timp ce doar 10% dintre locuitorii ţării sunt peste medie în domeniul IT&C. în Danemarca, de exemplu, mai bine de jumătate din populaţie este peste nivelul mediu de pregătire în domeniul IT&C, cei care nu au nicio interacţiune cu sfera digitală fiind o comunitate extrem de redusă, sub 5%.

Vedeţi cele mai importante schimbări prin care a trecut România prin seria de grafice incluse pe platforma www.zf.ro/romania100