♦ În primele şase luni ale anului, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creştere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria, deşi este foarte posibil ca „vecinul“ să fie alimentat chiar cu energie locală ♦ În schimbul preţurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei în funcţie de durata întreruperilor ♦ Vestea proastă este că pe termen lung lucrurile nu se vor schimba.
„Între prima jumătate a anului 2017 şi prima jumătate a anului 2018, cele mai mari reduceri de preţuri la energie în monedă locală au fost înregistrate în Polonia (-4,3%) şi Grecia
(-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta şi Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în România (Ă14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.
La final, Bulgaria, Lituania şi Ungaria au terminat perioada analizată cu cele mai mici preţuri la energie pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, la polul opus fiind Danemarca, Germania şi Belgia.
După aceste scumpiri, un consumator din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian şi un bulgar, toţi, cu excepţia consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, consumatorii din Ungaria şi din Bulgaria chiar ar putea fi alimentaţi cu energie din România în contextul în care piaţa locală este un exportatot net de electricitate în regiune.
Paradoxurile continuă însă
În timp ce facturile tot cresc, calitatea serviciului de distribuţie a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european.
Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.
Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.
Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală.
În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european.
Companiile de distribuţie a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că pentru perioada de reglementare 2019-2023 rata reglementată a rentabilităţii (RRR), indicator cheie pentru profitabilitatea companiilor de distribuţie, va scădea.
„Valoarea RRR aprobată care urmează a fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2019 este de 5,66%, exprimată în termeni reali, (faţă de 7,6% cât este acum – n.red.), înainte de impozitare. Menţionăm totodată că, pentru stimularea realizării de noi investiţii, ANRE are în vedere remunerarea suplimentară, cu un punct procentual peste valoarea precizată anterior, a investiţiilor realizate în capacităţile energetice în cea de a patra perioadă de reglementare (2019-2023)“, au declarat reprezentanţii ANRE.
Potrivit ANRE, investiţiile în capacităţile energetice reprezintă „acele investiţii care se fac direct în reţea, care să contribuie la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă (reducerea duratei şi numărului de întreruperi)“.
În timp ce ANRE spune că noua rată contribuie la atingerea unui nivel optim al investiţiilor concomitent cu asigurarea unui nivel rezonabil al profiturilor, firmele de profil au o viziune diferită.
Italienii de la Enel deja au anunţat că îşi vor reduce la jumătate investiţiile în reţelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.
În contextul în care scumpirile afectează o bună parte a consumatorilor de energie, guvernul ar fi trebuit să înainteze o definiţie a consumatorului vulnerabil şi un set de măsuri pentru protejarea acestuia în primăvara anului viitor. Termenul a fost decalat până în 2021.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE