Prima bază de date energetică a României, în construcţie. Cum ar putea monitorizarea publică să scadă factura pe care o plăteşte o economie întreagă pentru şcoli, spitale sau alte instituţii de stat

♦ Crearea unei baze de date care să permită monitorizarea în timp real a consumului de energie din instituţiile publice, concomitent cu schimbul de informaţii legat de exemplele de bune practici, ar putea fi una dintre cele mai bune idei pentru a impulsiona creşterea eficienţei energetice în acest sector. Cum factura la energie din spitale, şcoli sau alte instituţii publice este plătită la final de întreaga economie, orice reducere bifată, mai ales în contextul creşterii accelerate a preţului la energie, lasă fonduri pentru alte investiţii. Deja un proiect caută 20 de „voluntari“. Cine s-a înscris până acum în prima bază de date energetică a României?

La Începutul acestei luni, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a semnat un acord de colaborare pentru a participa la un proiect denumit Open Energy Data, iniţativă care vizează dezvoltarea, implementarea şi promovarea unui instrument IT&C de monitorizare publică a consumului de energie din instituţiile publice.

Potrivit informaţiilor existente, circa 45% din consumul de energie din România este reprezentat chiar de clădiri, 64% din acest consum fiind realizat de clădirile publice.

Clădirile din învăţământ, de exemplu, re­pre­­zintă 26% din consumul clădirilor pu­blice, iar spitalele au un consum de 14%. Mai mult, un sfert din consumul clădirilor publice este repre­zentat chiar de consumul clădirilor din admi­nistra­ţia publică. Acum însă nu există o bază de date pentru monitorizarea acestui consum, dar o iniţiativă încearcă să adune 20 de instituţii publice în prima tentativă locală de acest gen.

„Noi încă lucrăm la a strânge 20 de instituţii înrolate în proiect şi chiar recent am semnat cu ANFP. Până acum avem alături ANFP, Reprezentanţa Comisiei Europene în Ro­mâ­nia, Primăria Bucureşti Sector 1, Centrul Militar Sector 1, Primăria Alba Iulia şi suntem în dis­cuţii avansate cu aproximativ 5-10 şcoli şi licee din Bucureşti şi 2-5 din Alba Iulia“, spune Ligia Adam, membru fondator în cadrul CivicTech, un start-up nonguvernamental dedicat dezvol­tării soluţiilor digitale şi care are mai multe proiecte în derulare cu diferite instituţii publice.

Unul dintre proiectele în care CivicTech este implicat este portalul www.albaiuliasmartcity.ro, o platformă funcţională pe care oricine poate vedea soluţiile smart testate acum în Alba Iulia. Obiectivul final este însă de a transforma acest instrument într-o bază de date (Open† Data Alba Iulia) funcţională, din multiple domenii, pe care cetăţenii, dar şi investitorii o pot accesa. Practic, în acest moment, Alba Iulia a devenit cel mai mare laborator de testare a soluţiilor smart din România.

Demersul vine în contextul în care mediul de afaceri se plânge de o lipsă de transparenţă a datelor la nivel naţional, recent, Ştefan Gadola, unul dintre cei mai mari antreprenori din România, spunând că ar fi necesară realizarea unui hărţi cu utilităţi. Instrumentul ar fi foarte util pentru un investitor care, de exemplu, ar vrea să facă o aloce fonduri pentru o nouă unitate de producţie.

Revenind la consumul clădirilor, la nivel european acestea sunt responsabile pentru circa 40% din consumul total şi 36% din emisiile de CO2. Circa 35% din toate clădirile din UE au peste 50 de ani şi circa 75% din total pot fi considerate ineficiente din punct de vedere energetic.

La nivelul UE, inclusiv în România, toate clădirile noi livrate ar trebui să aibă un consum de energie, din surse convenţionale, aproape de zero.