Liviu Nistoran, preşedintele CA Romgaz: Transformarea gazului în îngrăşăminte are un randament de 3 la 1, iar în energie de 2 la 1. Aici este loc pentru investiţii

♦ Gazul din Marea Neagră, dar şi din eventualele descoperiri onshore, din zona de mare adâncime, ar putea fi folosit în sectorul îngrăşămintelor chimice, pentru producţia de energie, în contextul în care multe unităţi, mai ales pe cărbune, trebuie înlocuite, dar şi în zona de gaz natural comprimat, o soluţie de transport care câştigă tot mai multă popularitate ♦ Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, spune că analizează investiţii în toate sectoarele de mai sus, unul dintre obiective fiind creşterea prezenţei pe partea de explorare şi producţie din Marea Neagră, dar şi în zona caspică.

„Am demarat un studiu de fezabilitate pentru încă o centrală pe gaze, în cogenerare (energie electrică şi termică - n.red.), la Mintia (Hunedoara), tot de 400 MW. România va trece printr-o perioadă de închidere a vechilor centrale pe cărbuni, o capacitate de 4.000 MW (peste 25% din capacitatea totală a sistemului energetic - n.red.) urmând să iasă din funcţiune. Loc este pentru noi investiţii“, spune Liviu Nistoran, cel care de un an ocupă funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Romgaz.

Anunţul făcut de Nistoran vine în con­textul în care Romgaz este în plin şantier pentru construirea unei centrale pe gaze la Iernut, cu o capacitate similară (430 MW), proiectul urmând să fie finalizat în 2020 în urma unei investiţii totale de 269 de milioane de euro.

Proiectul Romgaz este cea mai mare investiţie a statului român în producţia de energie din ultimii 10 ani şi una dintre puţinele iniţiative care pot contribui la creşterea consumului intern de gaze, mai ales în perspectiva începerii producţiei din Marea Neagră.

Loc de investiţii

Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Transelectrica, în acest moment în sistemul energetic local există o putere brută instalată de circa 15.000 MW, ceea ce reprezintă suma tuturor hidrocentralelor, eolienelor sau termocentralelor care alimentează cu energie România.

Din acest parc însă, doar o parte dintre unităţi sunt folosite, în contextul în care vârful de consum nu depăşeşte decât în situaţii excepţionale pragul de 12.000 MW.

Cu toate acestea însă, la nivelul sistemului sunt vizibile modificări.

Proiectul Romgaz de la Iernut este cea mai mare investiţie a statului român în producţia de energie din ultimii 10 ani şi una dintre puţinele iniţiative care pot contribui la creşterea consumului intern de gaze, mai ales în perspectiva începerii producţiei din Marea Neagră. Care sunt domeniile de investiţii pe termen lung? Aflaţi pe platforma www.zf.ro/romania100

Astfel, în ultimii zece ani din sistemul naţional s-au retras definitiv din exploatare centrale cu o putere de 1.380 MW (cât cele două reactoare de la Cernavoă - n.red.), din care 954 MW pe cărbuni. Azi România mai are o putere brută pe cărbuni de circa 6.000 MW.

Astfel, deşi evoluţia consumului de energie nu ar fi suficient de atractivă pentru inves­tiţii noi, nevoia înlo­cuirii vechilor unităţi creează loc pentru investţii de tipul celor pe care Romgaz le are în vedere. Compania spune însă că este interesată şi de zona de energie regenerabilă, unde analizează achiziţia unor proiecte cu o capacitate până la 200 MW.

E posibilă refacerea unei industrii?

„Ne dorim să mergem pe direcţii care ne diversifică businessul, dar şi baza de producţie. Ne dorim să intrăm pe zona de petrochimie pentru că transformarea gazului în îngrăşăminte, de exemplu, îţi aduce un randament de 3 la 1. Transfor­marea gazului în energie îţi aduce un randament de 2 la 1“, a mai spus Nistoran.

Astfel, dincolo de producţia de energie, industria chimică este o altă idee de punere la lucru a cantităţilor suplimentare de gaze, cu efecte multiple pe orizontală.

Din anii ’90 şi până anul trecut, importurile de îngrăşăminte chimice ale României au ajuns de la nimic la peste jumătate de miliard de euro, acesta fiind indicatorul care oglindeşte cel mai bine dezastrul din această industrie. Pe de altă parte, tot acest indicator arată că este loc de investiţii.

„Suntem în discuţii cu compania care gestionează lichidarea InterAgro (grup cu active în zona îngrăşămintelor chimice deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae - n.red.) pentru a vedea dacă putem lua o serie de active, combinate, în contul creanţei de 70 de milioane de euro pe care o avem la ei. Dacă acest lucru nu va avea un rezultat, deşi noi ne dorim acest lucru, evaluăm posibilitatea unei investiţii greenfield. O astfel de investiţie poate ajunge şi la 500 de milioane de euro. Sperăm să avem o concluzie până la finalul anului.“

Focus pe Marea Neagră

Gazul natural comprimat este o altă soluţie care ar putea fi dezvoltată pe plan local şi care ar putea internaliza noile resurse din Marea Neagră.

„Ştim deja că există o cerere pentru această soluţie în Serbia. Vom avea o staţie pilot la Mediaş.“

În acest context, Romgaz spune că obiectivul este să-şi crească amprenta din Marea Neagră, chiar şi regional, în zona Mării Caspice. Compania este implicată în lucrări de explorare offshore alături de ruşii de la Lukoil, având un perimetru, Trident. În acest proiect, Romgaz are o deţinere minoritară, dar compania spune că planurile sunt mai mari.

„Vrem să ne creştem prezenţa în Marea Neagră şi ne uităm la restul consorţiilor active acolo. Obiectivul este să ajungem să avem un rol cheie în exploatarea şi vânzarea gazului din Marea Neagră. Serbia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, toate pot fi destinaţii pentru gazul din Marea Neagră.“

Romgaz a terminat primele şase luni ale anului cu o cifră de afaceri de 2,47 miliarde de lei, cu 3,4% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 797,7 milioane de lei, cu peste 10% mai mic faţă de primele şase luni din 2017, creşterea redevenţelor fiind unul dintre factorii care au determinat această scădere.