ZF România 100 de idei

Cum au reuşit Ungaria şi Cehia să-şi încălzească gospodăriile cu gaz, ambele dependente de Rusia, iar România independentă a rămas la lemne

17.12.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

În Ungaria, aproape toate gospodăriile sunt legate de reţeaua de distribuţie a gazului natural, la fel şi în Olanda, în timp ce în Italia rata este de circa 78%, iar în Cehia de 54%, arată estimările ZF făcute pe baza informaţiilor disponibile. În funcţie de sursă, în România rata este între 40% şi 47%, abia în ultimii ani fiind înregistrată o creştere a ritmului cu care se realizează racordările la reţeaua de gaze. Problema este că în timp ce Unagria şi-a făcut temele, în România cea inde­pendentă de importurile de gaze încă sunt locuinţe care se încăl­zesc cu lemne.

Potrivit informaţiilor Con­siliului European al Regle­men­tatorilor de Energie, în 2017 erau în­registrate circa 3,7 milioane de puncte de consum casnic racordate la re­ţeaua de distribuţie a gazului din Ungaria, ţără unde dependenţa faţă de importurile de gaze ruseşti ajunge şi la 66%. Nivelul de 3,7 mi­lioane de puncte de consum reprezintă 90% din totalul gospodăriilor din Ungaria, aceasta fiind una dintre ţările cu cel mai ridicat grad de alimentare a populaţiei cu gaz natural.

De exemplu, în 1990 doar 1,62 de mi­lioane de gospodării din Ungaria erau conectate la reţeaua de gaz, ceea ce echivala cu circa 42% din total.

Cehia are la rândul său o dependenţă şi mai pronunţată de gazul rusesc, dar şi aici gradul de racordare a locuinţelor la reţeaua de distribuţie a gazelor na­turale este de 54%, po­trivit estimărilor ZF fă­cute pe baza datelor dis­ponibile.

Pe de altă parte însă, state precum Franţa au optat pentru alte soluţii, în acest caz concret confortul termic al populaţiei bazându-se pe energia electrică, mai ales pe cea nucleară.

În România, potrivit celor mai recente infor­maţii dis­ponibile, sunt în acest mo­ment circa 3,5 mi­lioane consu­m­taori casnici co­nectaţi la reţeaua de dis­tribuţie a gazelor naturale, în contextul în care pe plan local sunt înregistrate 7,5 milioane de gospodării şi 8,92 de milioane de locuinţe.

Rezultă astfel că nici măcar jumătate din gos­podăriile din România nu sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural. Această statistică vine în contextul în care Ro­mânia are una dintre cele mai scăzute de­pen­denţe la nivel european de importurile de gaze din Rusia, iar situaţia se va îm­bună­tăţi odată cu startul producţiei din Marea Neagră. Durata medie pentru realizarea unei ra­cor­dări la sistemul de gaze este de 6 luni, fiind necesară obţinerea a peste 15 auto­ri­zaţii. Astfel, birocraţia excesivă este o pie­dică în realizarea acestor investiţii.

O altă pro­blemă este identificarea companiilor de construcţii care să facă ast­fel de lucrări. Accesul la resurse nu este însă un lucru care influenţează doar confortul populaţiei dintr-o anumită zonă, acesta fiind un factor de creştere economică.

Datele de la Statistică arată astfel că ju­deţele în care s-au realizat cele mai mari in­vestiţii în reţele din anii ’90 încoace sunt şi printre cele mai bogate din România.

Ilfov, Mureş, Prahova, Timiş şi Cluj sunt pri­mele cinci judeţe în ceea ce priveşte extin­derea reţelelor de gaze naturale în perioada 1990-2017, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, acestea fiind de altfel judeţele care au trecut printr-o dezvoltare accelerată a mediului de business în ultimii ani.

Spre comparaţie, la polul opus în ceea ce priveşte extinderea infrastructurii de gaze se află judeţele Mehedinţi, Tulcea, Covasna sau Vrancea, judeţe care sunt mai mereu clasate la coada clasamentului în ceea ce priveşte prosperitatea la nivel naţional.

Concomitent cu asigurarea accesului la resurse pentru propria populaţie şi propriile afaceri, roulul pe care îl poate juca România la nivel regional cu gazul din Marea Neagră este extrem de interesant.

„Abia când începi să alimentezi cu energie o altă ţară, raportul de forţe dintre tine ca sursă şi respectiva ţară se schimbă semnificativ, negocierile merg altfel. Mai departe, rolul României în întregul context European se poate schimba tocmai datorită statului său de sursă de gaze pentru regiuneî, spun specialişti din piaţa energiei.

 

Intră pe platforma  www.zf.ro/romania100 şi găseşte cele mai interesante statistici despre România de azi.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania