romania100

Cu educaţia şi sănătatea de acum, un copil născut azi în România va avea la 18 ani o productivitate de doar 60% din potenţial. Atragerea companiilor în sistemul de educaţie, o idee

21.11.2018, 00:07

Copiii din România stau la şcoală, începând de la grădiniţă şi până la liceu circa 12,2 ani până la vârsta de 18 ani. Practic, 3,4 ani de studiu lipsesc

♦ Copiii care se nasc azi în România vor intra în câmpul muncii cu o productivitate de numai 60% din potenţialul lor real, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, din cauza lipsurilor din sistemul de educaţie şi din zona de sănătate ♦ Atragerea mediului de business în zona de educaţie este foarte importantă, dar companiile spun că este necesară stimularea lor fiscală în contextul în care nu există certitudinea că un elev pregătit de o firmă va deveni şi angajatul acesteia.

„Indexul Capitalului Uman (Human Capital Index – HCI) măsoară potenţialul la care ar putea ajunge un copil născut azi până la vârsta de 18 ani. Practic, indicatorul arată productivitatea generaţiei viitoare comparată cu un sistem ideal de educaţie şi sănătate. Indicatorul este calculat pentru 157 de ţări“, spun reprezentanţii Băncii Mondiale, instituţie care de anul trecut a lansat această măsurătoare.

Calculul indexului porneşte de la mai mulţi factori: şansele ca un copil să ajungă la vârsta de cinci ani, anii de şcolarizare sau rata de supravieţuire ca adult.

„Un copil născut în România azi va atinge un nivel al productivităţii de 60% din potenţialul său faţă de condiţiile în care ar fi beneficiat de un sistem de educaţie şi de sănătate complet“, este concluzia raportului realizat de Banca Mondială.

Cu un procent de 60% al producti­vităţii generaţiilor viitoare, România ocupă ultimul loc la nivel european. În Germania, de exemplu, rata este de 79%, în Polonia de 75%, iar în Franţa de 76%.

 

Trei ani pierduţi la şcoală

Una dintre cele mai alarmante concluzii ale studiului se referă însă la calitatea învăţământului.

„Copiii din România stau la şcoală, începând de la grădiniţă şi până la liceu circa 12,2 ani până la vârsta de 18 ani. Oricum, dacă anii de şcolarizare sunt ajustaţi la calitatea învăţământului, atunci cei 12,2 ani echivalează cu 8,8 ani. Practic, 3,4 ani de studiu lipsesc“, se mai arată în studiul Băncii Mondiale.

Mai mult, în perioada 2012-2017 valoarea Indexului Capi­talului Uman a scăzut de la 63% la 60%.

„Măsurile concrete imediate ar fi stimularea suplimentară a compa­niilor pentru a se implica mult mai activ în dezvol­tarea învătămân­tului dual şi îmbunătă­ţirea programelor de imigratie pentru a acoperi, cel puţin temporar, deficitul de resurse umane. Mediul privat trebuie însă încurajat să intre în sistemul de învăţământ şi prin politici de stimulare pentru că tu pregăteşti oameni, dar nu ai certitudinea că vin la tine“, spune Ramona Jurubiţă, country managing partner al KPMG în România.

 

Antreprenoriat din faşă, la propriu

Cleopatra Căbuz, vicepreşedinte pe tehnologie şi parteneriate din cadrul grupului Honeywell, spunea recent, în cadrul unui interviu acordat pentru proiectul România 100 de idei, că din interacţiunea pe care a avut-o cu studenţii de-a lungul carierei, pregătirea teoretică a celor din România este printre cele mai solide, dar problema este că în timpul educaţiei tinerii au puţine interacţiuni cu lumea de business reală.

Mai mult, în domenii precum ingineria, avansul tehnologic este atât de rapid încât teoria oricum nu poate asimila toate aceste schim­bări, unica posibilitate de corelare între cele două lumi fiind experienţa prac­tică.

„Studenţii din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze. Or, la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îţi rămâne timp de lumea reală după.“

Căbuz mai spunea că simţul practic, cel puţin în SUA, se dezvoltă mult mai devreme.

„În SUA copiilor li se dezvoltă simţul banilor de mici pentru că sunt cumva încurajaţi de părinţi să facă anumite activităţi pentru a câştiga banii de buzunar. Odată ajunşi la liceu, au foarte multe opţiuni. Nu există ca într-o clasă să ai 30 de copii care fac acelaşi lucru. Este o nebunie ce se întâmplă în pauze, pentru că fiecare are de alergat la un curs diferit. Desigur, sunt şi materii obligatorii, dar sunt şi foarte multe opţionale. La final, din tot acest sistem de educaţie rezultă oameni mai rotunzi. Ceea ce face şcoala românească acum este să dezvolte  matematicieni foarte buni, nu lideri de companii sau de ţară, iar liderii se formează prin educaţie complexă“, spunea Căbuz la finalul unei cariere de 23 de ani în cadrul gigantului american cu un business de 40 de miliarde de dolari.

roxana.petrescu@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar și romania100

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.