Care sunt noile vedete ale economiei româneşti: educaţia şi medicina privată, fără rival ca ritm de creştere în ultimii zece ani. „Nu mai poţi sta după stat“

♦ Când statul nu livrează, economia privată vede oportunităţi de creştere, educaţia şi medicina intrând în liga afacerilor cu cel mai accelerat ritm de creştere din ultimii zece ani ani ♦ Alături de IT, cele două sectoare sunt adesea menţionate ca idei de dezvoltare tocmai din cauza incapacităţii statului de a veni cu o ofertă calibrată pe cerinţele pieţei.

Afacerile care oferă consul­tanţă în probleme de învăţă­mânt sau cele care asigură schimburile internaţionale de studenţi au ajuns anul trecut la un total de peste 76 de milioane de lei, de 41 de ori mai mari decât în 2008.

Businessul derulat de companiile spe­ciali­zate în organizarea de tabere pentru copii, de exemplu, a crescut şi el de 7 ori faţă de nivelul înregistrat în 2008, după cum arată datele furnizate de Registrul Co­merţului. Pe de altă parte, activităţile de asistenţă spitalicească au depăşit pragul de un miliard de lei anul trecut, de peste 10 ori mai mult faţă de 2008. În acest domeniu au ajuns să lucreze 6.235 de oameni acum faţă de circa 1.500 în urmă cu zece ani.

La rândul lor, activităţile de asistenţă me­­dicală specializată, domeniu care exclude in­­­ter­nările, au ajuns un business de peste 4,6 mld. lei anul trecut (circa 1 mld. euro), de peste 4 ori mai mult faţă de finalul anului 2008. Exemplele de mai sus arată că educaţia şi medicina ar putea deveni unele dintre cele mai interesante idei de investiţii în anii viitori în România, în contextul în care oferta statului este fie insuficientă, fie sub standardele cerute.

Educaţia privată, în plin boom

Statisticile privind deschiderea de şcoli private explică perfect această dinamică a businessului.

La finalul anului 2016, numărul insti­tu­ţi­ilor private de învăţământ ajunsese la 701 unităţi faţă de cele 378 care funcţionau în 2006, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), această parte a educaţiei având o cu totul altă dinamică faţă de cea înre­gistrată de unităţile de învăţământ de stat. Astfel, tot datele INS arată că numărul de unităţi de învăţământ în proprietate publică a scăzut cu peste 20% în ultimii zece ani, de la aproape 8.100 de unităţi în 2006 la 6.309 instituţii la finalul anului 2016. În total, la finalul anului 2016 în România funcţionau 7.010 instituţii de învăţământ, de la creşe la universităţi, cu 1.500 mai puţine faţă de acum zece ani.

Dacă în 2006 nu exista nicio creşă privată, la finalul anului 2016 erau înscrise deja 31 de astfel de unităţi. Numărul grădi­niţelor private a explodat în perioada analizată de la 194 de unităţi la 346. Şcolile de maiştri şi şcolile de posticeale private s-au înmulţit şi ele, mediul privat încercând astfel să îşi formeze singur angajaţii de care are nevoie în contextul crizei de pe piaţa forţei de muncă. De exemplu, numărul de şcoli private de maiştri a ajuns la 124 de unităţi, de la 54 în 2006, depăşind astfel numărul de şcoli de maiştri de stat (25, la nivelul anului 2016).

Ascensiunea medicinei private

În zona de medicină, cifrele reflectă aceeaşi dinamică a investiţiilor. Datele de la Statistică arată că în ultimii zece ani numărul spitalelor private a crescut constant, din 2012 au apărut în ţară circa 30 de spitale noi în fiecare an, iar numărul de paturi a crescut de la 1.108 în 2008 la 7.215 anul trecut.

Pe piaţă figurau 209 spitale private anul trecut, faţă de 201 cu un an în urmă, arată aceeiaşi sursă. Cele mai mari 20 de unităţi spitaliceşti private de pe piaţa locală cumulează puţin peste 3.500 de paturi, adică aproape jumătate (cotă de 48,8%) din piaţa totală de profil, Bucureştiul fiind oraşul cu cea mai bună infrastructură când vine vorba de spitale private.

Cu toate acestea, în spitalele private ajung sub 5% din numărul total al pacienţilor internaţ. Cele mai mari spitale publice din ţară ajung şi la 800 -1000 de locuri, la stat fiind preluate urgenţe, dar existând şi centre multidisciplinare. Sectorul public de sănătate număra 367 de spitale anul trecut, cu o capacitate de 125.000 de paturi, arată datele de la Statistică.

Cum ar putea arăta România de mâine? Aflaţi răspunsurile de la comunitatea www.zf.ro/romania100