ZF România 100 de idei

Ana Consulea, Zexe Braserie: Vreţi să avem antreprenori români? Iată cum pot să crească: Cumpără de la mine, nu lua dulciuri importate, iar eu mai departe încerc să cumpăr ce-mi trebuie de la furnizori locali

29.08.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Ana Consulea, 28 de ani, spune că o bună parte din ingredientele folosite în cofetăria sa, Zexe Braserie, sunt achiziţionate local, aceasta fiind modalitatea prin care antreprenoriatul made in Ro îşi multiplică efectele pe orizontală.

„Cumpără de la mine pră­jituri, nu produse im­por­tate, iar eu mai departe, prin afacerea mea, încerc să-i susţin pe oamenii de aici. Nu este mereu uşor, mai ales fiind în Bucureşti, dar aşa este normal. Până la urmă acesta este businessul care produce valoare adăugată aici”, spune Ana Consulea.

În aprilie 2016, Ana Consulea deschidea Zexe Braserie. Azi, cofetăria situată într-una dintre cele mai exclusiviste zone ale Bucureştiului, a ajuns la un business de peste 540.000 de euro, cu un ritm de creştere de 34% de la începutul anului până acum, peste cel de 20% estimat iniţial.

„Eu provin dintr-o familie legată de gastronomie. Bunicul era carmanger la Obor, bunica sifonărească. Mai departe, tata a deschis Zexe acum 20 de ani.”

 

Mâncarea boierilor din România de acum 100 de ani

Alexandru Consulea, tatăl Anei, este omul care a creat unul dintre cele mai importante repere gastronomice ale Bucureştiului, afacerea cu restaurante Zexe. Înainte de a pune bazele Zexe, tatăl său a avut un supermarket, printre primele deschise imediat după ’90. Afacerea nu mergea rău, dar insistenţa unei contabile avea să ducă la unul dintre cele mai interesante experimente pentru gastronomia românească. „Zexe a readus în prim-plan bucătăria româ­nească boierească, nu sarmalele. Este vorba despre mâncarea boierilor din Bucureştiul interbelic. Zexe nu face o bucătărie reinterpretată, sunt multe alte restaurante care funcţionează după această reţetă. La noi este vorba despre o bucătărie românească revizitată. Reţelele sunt aceleaşi ca atunci, ingredientele sunt de azi”, explică Ana Consulea.

În cazul cofetăriei, businessul a urmat aceeaşi logică gastronomică. Într-un interviu acordat la puţin timp după ce şi-a deschis businessul, Ana Consulea preciza pentru După Afaceri Premium, revista de lifestyle a Ziarului Financiar:

„Ante şi interbelic România avea o serie de cofetari buni. Bucureştiul era oraşul cu cele mai multe cofetării din Europa, era un oraş foarte cosmopolit pentru că aici se contopeau multe influenţe. Aveam câte puţin de la fiecare, de la greci, de la turci, de la ruşi, de la austrieci. Acesta a fost primul factor care a dus la efervescenţa din zona de cofetărie.“

Potrivit Anei Consulea, în 1875 apar primele cărţi de bucate româneşti şi încă de atunci apare denumirea de ma­ca­rons.


Ante şi interbelic România avea o serie de cofetari buni. Bucureştiul era oraşul cu cele mai multe cofetării din Europa, era un oraş foarte cosmopolit pentru că aici se contopeau multe influenţe. Ceea ce trebuie noi să facem este să luăm toate prăjiturile uitate şi să le readucem în prim-plan. Nu mai găseşti o cofetărie la fel de plină de viaţă ca a noastră.


„Ceea ce trebuie noi să facem este să luăm toate prăjiturile uitate şi să le readucem în prim-plan pentru că avem o cofetărie plină de viaţă. Nu mai găseşti o cofetărie la fel de plină de viaţă ca a noastră”, spunea la momentul deschi­derii buisnessului Ana Consulea.

 

Gastronomia, carte de vizită. Nu şi în România

În timp ce alte ţări au transformat gastronomia în vectori reali de business, mai ales în zona de promovare turistică, în România, de la nivel central nu există nicio implicare pentru conservarea acestui patrimoniu unic. Astfel, iniţiativele sunt de cele mai multe ori antreprenoriale, fără a ajunge însă la o masă critică, chiar dacă publicul există.

„Peste 70% dintre oamenii care se duc într-un restaurant tot românesc mănâncă. N-o să avem vreodată o ţară în care o să mâncăm toţi chinezeşte, aşa că potenţial există.”

Dincolo de conservarea acestui patrimoniu, până la urmă educarea pu­blicului stă tot în mâinile antre­pre­norilor implicaţi în acest sector.

„De fiecare dată, dacă-i asculţi pe cei care sunt activi în acest domeniu, sunt două probleme: publicul este needucat şi forţa de muncă nu este pregătită, dar poate e ceva în neregulă cu noi. Iniţiativele de educare a publicului tot de la noi trebuie să pornească, la fel şi cu forţa de muncă.”

Ana Consulea spune că la Zexe Braserie, inclusiv în partea de laborator, are 21 de oameni. Deocamdată antreprenoarea nu are planuri de extindere, ci de consolidare a business-ului început în urmă cu doi ani şi jumătate.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania