romania100

100 de idei pentru România de mâine de la unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori, executivi, profesori sau cercetători din România de azi - Partea I

03.12.2018, 00:07
100 de idei pentru România de mâine de la unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori, executivi, profesori sau cercetători din România de azi - Partea I

♦ La începutul acestui an, ZF şi Banca Transilvania au lansat platforma România 100 de idei (www.zf.ro/romania100), un spaţiu de interacţiune pentru mediul de business, academic şi ştiinţific cu scopul de a genera cât mai multe idei pentru dezvoltarea României de mâine ♦ De la importanţa familiei în dezvoltarea generaţiilor următoare până la regândirea sistemului de educaţie, digitalizarea spitalelor, crearea lanţurilor valorice locale pentru gazul din Marea Neagră sau idei în zona de fiscalitate, toate au fost menţionate de zecile de antreprenori, executivi, avocaţi, profesori sau arhitecţi care au răspuns invitaţiei ZF la dialog.

1. Adoptaţi şcoli şi asiguraţi-vă că media creşte de la an la an

„Adoptă o şcoală, acesta poate fi un proiect naţional. Întrebarea pe care fiecare lider din mediul de business ar trebui să şi-o pună este: cum fac ca la şcoala mea media să crească de la 6,20 la 9?“, Florin TalpeŞ, fondator şi CEO al furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender.

 

2. Sancţiuni pentru nerespectarea termenelor de realizare în cazul marilor proiecte de infrastructură

„Trebuie să clarificăm sursele de fi­nan­ţare, trebuie să ştim ce autoritate are responsabilitatea şi trebuie să avem termenele şi sancţiunile. Mereu trebuie să ne gândim la forţa motivaţională a riscului de a pierde ceva sau mai concret de a răspunde de ceva.“ Ramona JurubiŢÂ, country managing partner al KPMG în România.

 

3. Digitalizarea completă a spitalelor de stat

„Scopul nostru este dispariţia hâr­tiei, digitalizarea completă a spitalu­lui. Nu mai vreau să scriem nimic de mâ­nă.“ Alexandru Ulici, managerul Spi­ta­lului Clinic de Urgenţă pentru Copii Gri­gore Alexandrescu.

 

4. Informatica, materie obligatorie încă din şcoala primară

„Copiii dobândesc cunoştinţe digi­tale de bază de la vârste fragede - ştiu să fo­losească ecranele tactile şi smart­phone-urile -, dar nu au cunoştinţe in­for­matice solide.“ Elena CÂlin, CEO al UP! Your Service România.

 

5. Gazul din Marea Neagră, interes naţional în primul rând

„În prezent, mai mult ca oricând, poziţia de jucător în regiune va depinde de modul în care se va crea o reală şi calificată capacitate în primul rând inte­lec­tuală pentru promovarea intereselor naţio­nale.“ Neculai Pavlovschi, fost director general adjunct al Romgaz.

 

6. Tratament egal pentru antreprenori şi investitorii străini

„În loc să vedem un program bine articulat made in Romania, vedem cum ţara s-a transformat într-un câmp de bă­taie pentru marile companii interna­ţionale când de fapt orice stat trebuie să îşi promoveze propriile valori printr-un tratament echitabil. Există o inechitate uriaşă.“ Adrian Bodea, proprietar al grupului de firme ABBC (fost Adrem).

 

7. Firmele/cetăţenii cu cereri nesoluţionate în termenul legal primesc despăgubiri executorii

„Într-un astfel de context, func­ţiona­rul însuşi devine un agent al schim­bării pentru că va începe să pună pre­siune asupra structurilor pentru soluţio­na­rea unei cereri tocmai de teama sanc­ţiu­nilor.“ Ramona Jurubiţă, country ma­naging partner al KPMG în România.

 

8. România de mâine are nevoie de răspunsul la o întrebare: de ce scade natalitatea?

„Nu avem o politică coerentă în ma­te­rie de demografie şi nici nu înţelegem pe deplin cauzele scăderii demografice, inclusiv scăderea fertilităţii, pentru că nu sunt legate exclusiv de factori eco­no­mici.“ IonuŢ Simion, country mana­ging partner - PwC România.

9. Accentul pe internshipuri încă din liceu

„Studenţii din SUA fac foarte multe intern­shipuri, de la liceu încep să lucre­ze. Or, la noi la liceu efortul este atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îţi rămâne timp de lumea reală după.“ Cleopatra CÂbuz, vicepreşe­din­te pe tehnologie şi parteneriate în ca­drul grupului Honeywell

 

10. Crearea unui fond de venture capital de stat pentru finanţarea start-up-urilor din tehnologie. Băncile nu-şi asumă riscul

„Ceea ce ar trebui făcut este o conec­tare a antreprenorilor din tehno­logie cu pieţele globale şi aducerea acestora în atenţia investitorilor de tip venture capital.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

 

11. Statistici la zi: harta utilităţilor, un prim pas

„Ne trebuie o hartă naţională cu toate utilităţile, astfel încât investitorul să ştie exact unde îşi poate amplasa o unitate de producţie, de exemplu.“ Ştefan Gadola, fondator EnergoBit.

 

12. Infrastructură, educaţie sau sănătate? Care este proiectul de ţară al României?

„Trebuie să conştientizăm că aproa­pe toate trenurile trec pe lângă noi. Noi, ca stat, nu le putem face pe toate. Suntem prea sărăci să ne rezolvăm toate problemele.“ Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP.

13. Realizarea parcului tehnico-ştiinţific Măgurele în jurul proiectului ELI-NP

„Aduci utilităţi şi infrastructura de ba­ză şi le pui la dispoziţia companiilor de mare tehnologie.“ Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţio­nal de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), director de proiect pentru ELI-NP.

 

14. Internshipul plătit la nivel naţional, prima şcoală de business adevărată

„Trebuie să facem toţi din companii programe de internship plătite pentru ca tinerii să vadă ce înseamnă trecerea de la mediul universitar la lucruri con­cre­te.“ Doina Cepalis, proprietara grupului de firme Te-Rox.

 

15. Regândirea reţelei de gări din Bucureşti, soluţie de fluidizare a oraşului

„Cred că în acest moment urgenţa pen­tru deblocarea funcţională a Bucu­reş­tiului sunt parcările publice (în tot oraşul) şi realizarea inelelor periferice, centurile care să decongestioneze oraşul în interior.“ Dorin Ştefan, arhitect, fon­dator al DSBA (birou arhitectură). 

16. Vreţi educaţie mai bună? Investiţi în şcoli private!

„Şcolile private nu sunt un proiect social, sunt afaceri rentabile, dar cu un ritm de recuperare a investiţiei în con­diţi­ile date.“ Bogdan Georgescu, fon­dator al Bookster.

 

17. Sănătate ca în SUA sau ca în Franţa? Alegeţi un model şi aplicaţi-l

„Dacă vrei să ai profit în toate do­me­niile, atunci fii America, dacă nu, atunci fii Franţa, care face profit în alte sec­toare pentru a susţine sistemul me­dical. Pe de altă parte, spitalele din Fran­ţa au un management privat. La noi, statul le face pe toate. Lucrurile nu merg aşa. Trebuie să renunţi la ceva.“ CÂt­lin CopÂescu, medic chirurg, fon­datorul spitalului Ponderas.

18. Lansarea platformelor de crowdsourcing la nivelul primăriilor cu scopul identificării de soluţii pentru comunităţi

„Un proiect în care platforma de crowd­sourcing a fost utilizată a fost acela de a genera idei pentru transfor­ma­rea unei primării (din Polonia – n.red.). Rezultatul a fost spectaculos.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

 

19. Îmbătrânirea populaţiei la nivel european, transformată în avantaj local?

„Noi am putea să facem veritabile cen­tre construite în jurul medicinei balneare, mai ales în contextul îmbătrâ­nirii populaţiei la nivel european.“ Mihai Rohan, preşedintele patrona­tu­lui din industria cimentului CIROM. 

 

20. Folosirea resurselor naturale pentru a dezvolta noi industrii

„România dispune de ingrediente valoroase pentru industria cosmetică, care din păcate nu sunt suficient de mult exploatate.“ Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj.

21. Creşterea veniturilor, singura soluţie pentru a menţine forţa de muncă aici

„Principalul lucru care va ţine forţa de muncă aici este creşterea veniturilor, iar noi, privaţii, trebuie să ne eficientizăm activitatea în asemenea măsură încât să putem susţine în România salarii comparabile cu cele din vestul Europei.“ Dragoş Petrescu, proprietarul City Grill.

 

22. Susţinerea proiectelor de cercetare locale: exemplu, casa solară EFdeN

EFdeN este comunitatea de tineri cercetători care au dus mai departe pro­iectul casei solare Prispa, transfor­mat azi în locuinţa EFdeN Signature.

 

23. Realizarea unei politici de imigrare ţintită pentru acoperirea deficitelor din piaţa forţei de muncă

„Se vor închide sectoare din cauza lipsei de forţă de muncă. Trebuie să ne gândim de acum la un sistem de imigraţie inteligent.“ Ion Nestor, partener coordonator al NNDKP.

24. Mediul de afaceri, alături de stat în dezvoltarea învăţământului vocaţional

„Abia în ultima vreme am remarcat demersuri pentru refacerea învăţămân­tului vocaţional, inclusiv prin implicarea mai pregnantă a mediului privat, precum şi pentru stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare prin acordarea de facilităţi fiscale, o măsură binevenită de altfel.“ Ionuţ Simion, country managing partner la PwC România.

 

25. Stimularea investiţiilor în agricultură prin rezolvarea problemelor de cadastru

„Mulţi se uită în această direcţie, dar noi trebuie să rezolvăm probleme legate de cadastru, de reglementări, de soluţionarea unor situaţii istorice.“ Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP.

26. Transformarea românilor care se întorc acasă în noua generaţie de antreprenori.

„Cred că românii încep să revină acasă, iar dacă unu din 10 îşi face un business, atunci am câştigat ceva. O poveste de succes este cineva care are 10 angajaţi şi care se comportă corect.“ Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

 

27. Schimbarea sistemului de achiziţii publice.

„Sistemul de achiziţii publice trebuie regândit. Unora dintre autorităţi nu le plac capitalismul şi sectorul privat.“ Teofil MureŞan, fondatorul Electrogrup.

 

28. Integrarea tinerilor plecaţi la studii în străinătate în incubatoare de afaceri pentru a facilita transferul de know-how

„În China, de exemplu, tinerii care fac studii în străinătate şi decid să se întoarcă primesc anumite facilităţi, sunt integraţi în incubatoare şi parcuri industriale, unde pot contribui la transferul de know-how.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

29. Chimizarea gazului din Marea Neagră

„În loc să facem acest lucru, noi încercăm să convingem pe toată lumea că nu are cine să-l consume.“ Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş.

 

30. Dezvoltarea cooperativelor agricole

„Nu înţeleg de ce nu facem mai repede ceva în sensul acesta.“ Radu TimiŞ, proprietarul Cris-Tim.

 

31. Profesionalizarea aparatului de stat

„Ascensiunea trebuie să se facă pe meritocraţie. Îţi trebuie voinţă şi pricepere. Nu ştii cum se face un lucru, te duci în Viena, Paris, Berlin sau la altul care ştie, cu pixul în mână, şi îl întrebi pe el cum face.“ Mihai Rohan, preşedin­tele patronatului din industria cimen­tului CIROM.

 

32. Promovarea coerentă a României ca destinaţie turistică alături de specialişti locali

„Vedem că sunt aduse firme din afară pentru a face branding de ţară, când de fapt tot ce trebuie să facă cei din administraţia publică este să iasă din birou, să cunoască ţara şi să înţeleagă ce merită spus mai departe.“ Gheorghe Răcaru, fost director general al Blue Air.

 

33. Extinderea aeroportului Otopeni

„De la un trafic de circa 10 milioane de pasageri, în cinci ani la Otopeni se va depăşi pragul de 15 milioane de pasageri şi asta într-un scenariu foarte con­servator. În aceste condiţii, aeropor­tul se va sufoca. Nu sunt locuri de parcare, iar nu­mărul de pasageri creşte.“ Gheorghe Răcaru, fost director ge­ne­ral al Blue Air.

34. Oraşele se pot dezvolta integrând vechi structuri în ţesătura urbană

„Este un nou pol de creştere (zona Gării de Nord) care poate să rivalizeze cu cel din Aurel Vlaicu, cu diferenţa că aici infrastructura este mai bună. Sunt convins că toată zona va creşte.“ Bogdan Babici, proprietarul biroului de arhitectură Tecon, implicat în proiectul de reconversie a fostei fabrici de bere Griviţa din Bucureşti.

 

35. Oamenii de afaceri, profesori în şcoli

„Consultanţii, bancherii, medicii, toţi trebuie să interacţioneze cu mediul universitar, să finanţeze proiecte, astfel încât tinerii să înţeleagă ce se întâmplă în lumea reală.“ Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

 

36. Companiile, stimulate fiscal pentru a intra în şcoli

„Mediul privat trebuie încurajat să intre în sistemul de învăţământ şi prin politici de stimulare, pentru că tu pregăteşti oameni, dar nu ai certitudinea că vin la tine.“ Ramona Jurubiţă, country managing partner al KPMG în România.

37. Calculatoare în fiecare şcoală

„Dacă ne pregătim copiii să facă faţă Revoluţiei 4.0, trebuie să dotăm fiecare şcoală cu calculatoare şi, evident, să fie introduse ore de informatică încă din clasele primare.“ Elena Călin, CEO al UP! Your Service România.

 

38. Engleza, materie obligatorie la evaluările naţionale

„Dacă în momentul de faţă evalua­rea copiilor se face la limba română şi matematică în învăţământul primar şi gimnazial, ar fi utilă introducerea obligatorie în evaluarea naţională a altor două discipline, anume informa­tica şi limba engleză.“ Elena Călin, CEO al UP! Your Service România.

 

39. Facultăţile trebuie să colaboreze între ele pentru programe de master complete

„Am lansat, de exemplu, un master în securitatea la incendii a clădirilor, dar odată cu el am realizat că ne trebuie cunoştinţe transversale din zona de arhitectură, cunoştinţe legate de instalaţii, am colaborat cu Facultatea de Pompieri.“, Sorin Burchiu, decanul Facultăţii de Servicii de Construcţii.

40. Ora de antreprenoriat în facultăţi

„În urmă cu un an am introdus ora de antreprenoriat în toate programele de licenţă de la toate facultăţile.“ Nicolae Istudor, rector al Acade­mi­ei de Studii Economice (ASE), Bucureşti.

 

41. Profesorii trebuie să introducă noţiuni de economie reală în cursurile predate

„În ultimii cinci ani am implementat noţiuni de ultimă oră din mediul de afaceri, industrie, medicină sau ştiinţă în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spaţiului, un program STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică - n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i captiva pe elevii mei şi pentru a-i face să descopere latura practică a matematicii.“ Manuela Prajea, profesoară de matematică.

42. Domenii, nu materii

„La noi nu materiile sunt problema, ci faptul că acestea nu sunt introduse în domenii. Trebuie să avem domenii în programă, robotica de exemplu fiind cea care reuneşte noţiuni de mecanică, electronică, dar mai ales care pro­mo­vea­ză lucrul în echipă.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Cole­giului Naţional de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara.

 

43. Regândirea sistemului de olimpiade naţionale

„Avem campioni olimpici mondiali la robotică, dar noi nu avem nici măcar o olimpiadă de robotică în ţară.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de Informa­tică Traian Lalescu din Hunedoara.

44. Lupta împotriva abandonului şcolar, prioritate naţională

„În acest moment, în România sunt 250.000-300.000 de analfabeţi. Este o populaţie cât Braşovul. Lupta împotriva abandonului şcolar ar trebui să devină prioritară.“ Ştefan Gadola, proprie­tarul EnergoBit.

 

45. Clasificarea şi specializarea universităţilor

Ioan-Aurel Pop, rectorul Univer­si­tăţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, preşedinte al Academiei Române.

46. Debirocratizarea angajărilor la stat

„Ca să angajăm un cercetător din străinătate ne ia până la un an să-i echivalăm studiile.“ Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Na­ţio­nal de Cercetare-Dezvoltare pen­tru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), director de proiect pentru ELI-NP

47. Susţinerea micilor antreprenori, marele potenţial

„O economie sănătoasă nu înseam­nă întreprinderi mari şi puţine. Avem ne­voie de o bază mult mai largă pentru a balansa tot sistemul economic. Avem nevoie de mulţi şi mici.“ Andrei Cionca, preşedinte al CITR Group.

 

48. Alegerea unui model de creştere economică în funcţie de particularităţile economiei locale

„Nu este nevoie să experimentăm şi să reinventăm continuu, putem adopta ceea ce a fost testat şi ne putem folosi crea­tivitatea să adăugăm noi dimen­siuni.“ Marcel Martin, group supply chain director în cadrul Coca-Cola Hellenic Bottling Company (HBC).

 

49. Capitalul autohton trebuie să se unească pentru a echilibra forţele din economie

„Se va crea totuşi suficient capital autoh­ton care va prelua anumite seg­men­te de business de la multinaţionale. Cred că pe termen lung vom asista la o echilibrare a forţelor în economie.“ Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP.

50. Investiţi în propriile businessuri, altfel nu treceţi graniţa

„Afacerile se dezvoltă între oameni, iar noi am devenit credibili atunci când investind am reuşit practic să obţinem recunoaştere internaţională.“ Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.

 

51. Infrastructura feroviară, esenţială pentru dezvoltare

„Dacă nu aş avea avionul, nu ştiu ce m-aş face. Fac 12 ore de la Cluj până în Bucureşti cu trenul, mai mult decât făceam în tinereţe. Cum este posibil aşa ceva?“ Ştefan Gadola, proprietarul EnergoBit.

 

52. Definirea mixului energetic pentru următorii 30-40 de ani, realizarea unei liste a unităţilor care ies din funcţiune şi planuri pentru înlocuirea acestora

„Este o responsabilitate fantastică.“ Ştefan Gadola, proprietarul EnergoBit.

 

53. Guvernarea României ca managementul unui business

„Guvernarea este de fapt manage­men­tul unei firme mari, cu o com­po­nentă so­cială semnificativă. Dacă tu nu ştii, atunci adu-ţi specialişti buni. Când ajungi la putere, trebuie să ajungi acolo pentru că-ţi iubeşti ţara, nu pentru că vrei să faci ave­re“, Ştefan Gadola, proprietar EnergoBit.

 

54. Reformarea modului în care profesorii ajung la catedră

„Singurul lucru care contează în re­for­marea educaţiei este calitatea pro­fe­so­rilor. OK, acum au salariile mărite, dar fe­lul în care ajung la catedră nu s-a schim­bat. Acestea sunt datele pro­ble­mei“, Bogdan Georgescu, fon­dator Bookster.

 

55. Susţinerea lanţului valoric made in RO

„Mediul privat cu capital românesc are nevoie de politici de stat care să îi ofere anumite beneficii şi facilităţi la care în acest moment nu are acces. Nu mă refer acum doar la marile structuri antre­prenoriale, ci şi la companiile mai mici, la producătorii de materii prime, la re­prezentanţi ai industriei“, crede Mircea Turdean, director general al Farmec.

 

56. Program de finanţări pentru start-up-uri, mai ales în zona IT&C

„Trecerea de la outsourcing la pro­prie­tatea intelectuală însă nu se poate face în absenţa finanţării pentru start-up-uri. La noi, toată finanţarea a fost prin bănci, iar băncile sunt cei mai mari ad­ver­sari ai asumării de riscuri.“ Florin Talpeş, fondatorul şi CEO al furni­zo­ru­lui de soluţii de securitate IT Bitdefender.

 

57. Lanţuri valorice pentru gazul din Marea Neagră

„La noi singura soluţie este ex­por­tul. Aceasta este o gândire de ţară bana­nie­ră. Cel mai logic lucru pe care poţi să-l faci este să creezi lanţuri valorice.“ Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş

 

58. Economia colaborativă, o soluţie de creştere

„Creşterea României pentru ge­ne­ra­ţiile următoare se va baza pe con­cep­tul de sharing economy sau crowd-based capitalism.“ Andrei Botescu, antre­prenorul care în 2012 a readus pe piaţă bicicletele Pegas

 

59. Vreţi antreprenori români? Atunci cumpăraţi de le ei

„Cumpără de la mine prăjituri, nu produse importate, iar eu mai departe, prin afacerea mea, încerc să-i susţin pe oamenii de aici.“ Ana Consulea, proprietară Zexe Braserie

 

60. Loc de parcare asigurat pentru cei care-şi împart maşinile

„Car-poolingul (folosirea aceleiaşi maşini de mai mulţi pasageri – n.red.) va fi încurajat prin stimulente la parcare.“ Proiect pentru dezvoltarea mo­bi­li­tăţii urbane lansat de primăria Turda

 

61. Cartelă unică pentru închirierea bicicletei şi utilizarea transportului în comun

„Turda va implementa un sistem au­tomat de bike-sharing cu 27 de staţii şi 356 de biciclete care va fi integrat cu sis­temul de transport în comun.“ Proiect pen­tru dezvoltarea mobili­tăţii ur­ba­ne lansat de primăria Turda

 

62. Dezvoltarea sudului litoralului, proiect administrat central

„În zona sudului implicarea finan­cia­ră a Primăriei Mangalia este destul de mi­că ţinând cont că oraşul Mangalia nu poa­te susţine administrarea a şase sta­ţiuni, deci probabil implicarea de la nivel cen­tral ar contribui mult în admi­nis­trarea lor adec­vată.“ Reprezen­tanţii Ana Hotels

 

63. Departament de IT bine dezvoltat în fiecare instituţie publică

„Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii.“ Ionuţ Popa, mem­bru fondator al CivicTech

 

64. Vreţi smart city? Deschideţi datele şi investitorii vin

„Autorităţile din Alba Iulia au pus la dispoziţie oraşul pentru ca firmele interesate să testeze soluţiile de smart city. Oraşul a garantat accesul la infor­maţiile relevante, iar firmele, pe ba­nii lor, au început să dezvolte soluţiile.“ Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech.

 

65. Gazul din Marea Neagră, transformat în energie

„Transformarea gazului în energie îţi aduce un randament de 2 la 1.“ Liviu Nistoran, preşedinte al consiliului de administraţie al Romgaz.

 

66. Creativitatea românească, magnet pentru cei plecaţi peste hotare

„Cred că românii din diaspora sunt destul de conectaţi la ce se întâmplă în ţară, însă nu ai ce să le oferi în afară de posibilitatea de a schimba lucrurile (în bine). Altfel, dacă fiecare antreprenor de la noi îşi face businessul atractiv pentru talentul de pe piaţa globală, cred că românii vor fi primii tentaţi să se întoarcă.“ Adrian Boţan, global executive creative director în cadrul McCann Worldgroup

 

67. Creşterea numărului de IT-işti, obiectiv de ţară

„Desigur, o astfel de decizie poate ridica nişte probleme. Pentru univer­si­tăţi, acest lucru va duce la reformarea portofoliului de clase, va trebui să des­chidă mai multe locuri. Apoi mai vine problema personalului didactic, dar dacă la nivel de ţară se va urmări un astfel de obiectiv, soluţiile se vor găsi treptat.“ Teodor Blidăruş, preşe­dintele ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT)

 

68. Bază de date pentru monitorizarea consumului de energie în instituţiile de stat pentru a impulsiona creşterea eficienţei energetice în acest sector şi a reduce cheltuielile.

 

69. Construieşti case acolo unde sunt birouri şi birouri unde sunt case

„Ca primar m-aş comporta ca un dezvoltator, aş vedea ce îmi lipseşte şi unde. În absenţa proiectelor de infra­struc­tură, o astfel de gândire, care prac­tic pune la muncă atuurile pe care le ai, este cea mai bună soluţie.“ Geo Mărgescu, CEO şi fondator al Forte Partners

 

70. Includerea meşteşugurilor tradiţionale într-un circuit comercial

„Dacă meşteşugarii noştri sunt tot timpul pe străzi sau la metrou încercând să vândă pături sau linguri, nu mai au timp să se gândească la ce ar putea pro­du­ce astfel încât acele obiecte chiar să fie cerute de piaţă. Este extraordinar ce poa­te să iasă atunci când au condiţiile nece­sare.“ Andrei Georgescu, ma­na­gerul Meşteshukar ButiQ

 

71. Societatea civilă trebuie să se im­plice în susţinerea financiară a siste­mului de sănătate

„Nu ministerul trebuie să ni le facă pe toate, putem face noi, iar societatea civilă trebuie să fie conştientă că trebuie să se implice în dezvoltarea sistemului de sănătate. Aceasta este normalitatea.“ Alexandru Ulici, managerul Spitalu­lui Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu

 

72. Criterii de performanţă pentru medici

„Odată angajat un medic, angajarea se face pe o perioadă nedeterminată, nu mai poate fi dat afară, lucru care nu stimulează în niciun fel concurenţa. În Marea Britanie, angajarea se face pe doi ani. Abia după ce ai trei reînnoiri consecutive de mandate se trece la an­ga­jarea pe o periodă nedeterminată. În plus, salarizarea se face pe criterii de performanţă, ceea ce din nou ne lipseşte.“ Alexandru Ulici, manage­rul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu

 

73. Pregătirea în zona de e-health pentru viitoarele generaţii de medici

„Vine şi către noi un curent de e-health, apar medici specializaţi în zona de IT şi cred că aşa va fi şi aici. Cam acesta este viitorul.“ Alexandru Herdea, medic ortoped, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu

 

74. Regândirea procesului de recrutare în spitalele de stat

„La noi, procesul de recrutare pentru un om bun durează 8 luni de zile. Eu acum dacă sunt în Germania, într-o săp­tă­mâ­nă vă garantez că sunt angajat şi asta pen­tru că la noi selecţia medicilor nu se ba­zea­ză pe interviu.“ Alexandru Ulici, managerul Spitalu­lui Clinic de Ur­gen­ţă pentru Copii Grigore Alexandrescu

 

75. Finanţaţi ideea de afaceri, chiar şi fără un plan detaliat

„Cred că lipseşte mult partea de finanţare a start-up-urilor atunci când ele sunt încă în fază de pre-seed (de idee - n. red.).“ Daniel Matei, director al Impact Hub România

 

76. Folosiţi datele pentru dezvoltarea mobilităţii urbane

„De la interpretarea corectă a datelor pornesc toate deciziile legate de infra­struc­tură: unde sunt necesare pistele de biciclete, care sunt cele mai bune rute pentru autobuze, este nece­sară con­stru­irea unei noi linii de me­trou? Micromo­bilitatea este o soluţie, la fel şi stimularea soluţiilor de car-sharing. Iar noi suntem printre puţinele com­panii care au datele.“ Andrei Frunză, CEO al Clever Taxi

 

77. Relaxarea acordării permiselor de muncă

„Politicile de imigrare trebuie adap­ta­te în funcţie de industrie, iar acordarea permiselor de muncă trebuie să fie mai relaxată, astfel încât să începem să recuperăm acest gap.“ Ramona Jurubiţă, country mana­ging partner al KPMG în România

 

78. Protejarea patrimoniului cultural

„Avem muzee care dispar, la fel cum ne dispare patrimoniul industrial, cel mai important factor fiind neputinţa instituţională. Este o dramă. Noi avem şerveţele de Centenar în timp ce patri­moniul nostru se duce pe apa sâmbetei.“ Suzana Dan, Noaptea Albă a Galeriilor (NAG)

 

79. Stimularea procesului de învăţare continuă

„Companiile private pot introduce în programul lor de lucru «ora de învă­ţare», adică din totalul orelor lucrate, o oră pe zi sau pe săptămână să fie de­di­cată învăţării.“ Elena Călin, CEO al UP! Your Service România

 

80. Implicarea mediului privat în educaţie prin artă

„Zona privată este foarte impor­tantă pentru susţinerea artei şi este normală această implicare pentru că şi tu ca business ai nevoie de oameni cu viziune.“ Suzana Dan, Noaptea Albă a Galeriilor (NAG)

 

81. Evaluarea potenţialului pe care îl poate avea conceputul de sharing economy asupra economiei în ansamblu

„Este foarte important să vedem cum putem optimiza utilizarea unor resurse, dar şi de a vedea cum putem folosi infor­ma­ţiile oferite de market-place-uri (plat­for­me de e-commerce în care mai multe părţi vin cu oferte, dar există un singur agregator care efec­tuea­ză şi tranzacţiile - n.red.)“ Andrei Frunză, CEO al Clever Taxi

 

82. Reducerea numărului de autorizaţii este obligatorie pentru ca accesul la energie să fie un atu într-o ţară exportatoare de electricitate şi nu o piedică de business.

 

83. Regândirea rolului şcolilor profesionale

„România va trebui să identifice clar domeniile competitive, care au capacita­tea de a susţine o economie performantă şi inclusiv prin ele să stopeze exodul de specialişti.“ Frank Hajdinjak, directo­rul general al E.ON România

 

84. Atragerea de fonduri europene pentru investiţii în recalificarea forţei de muncă

Cluj a câştigat o finanţare de 4,4 mil. euro pentru un proiect, Cluj Future Work, cu o valoare totală de 5,6 mi­l. euro prin care se vor pune la dispoziţia ce­lor care desfăşoară acti­vităţi cu risc de dis­pa­ri­ţie ca urmare a automatizării trai­nin­guri şi posibi­litatea de a dezvolta noi competenţe.

 

85. Folosiţi crowdfunding-ul ca alternativă la finanţarea bancară

„Crowdfunding-ul, de exemplu, este o metodă foarte interesantă pentru vali­darea unei idei pentru că testează piaţa. Aş spune că principala problemă de azi a celor care iau calea antrepreno­ria­tului este o anumită lipsă de realism în privinţa pieţei.“ Daniel Matei, direc­tor al Impact Hub România

 

86. Businessurile mari, mentori pentru cei la început de drum

„Din studiile făcute de noi am observat că cel mai necesar lucru pentru start-up-uri, dincolo de partea de fi­nan­ţare, este mentoratul în contextul în care 63% din cei care au afaceri mai ti­nere de trei ani de zile au vârste cu­prin­se între 21 şi 35 de ani.“ Daniel Matei, direc­tor al Impact Hub România

 

87. Învăţământul dual, o soluţie

„Ne mai gândim să încercăm să introducem învăţământul dual, adică să avem un semestru de teorie şi unu de prac­tică pentru anumite specializări cum sunt turismul sau economia agrară, dar nu este o schimbare uşoară pentru că ne confruntăm şi cu rezistenţa stu­den­ţilor.“ Nicolae Istudor, rector al Aca­demiei de Studii Economice (ASE), Bucureşti

 

88. Dezvoltatorii imobiliari, agenţi ai fluidizării traficului?

„La toate clădirile pe care le dezvol­tăm avem parcări pentru biciclete, du­şuri şi vestiare.“ Geo Mărgescu, CEO şi fondator al Forte Partners

 

89. Certificatul de dezvoltator imobiliar?

„Dezvoltarea unei clădiri este o res­pon­sabilitate foarte mare. Dacă eşti pre­şe­dinte de bancă, de exemplu, ai nevoie de avizul BNR. Cred că un dezvoltator imo­biliar ar avea nevoie de o validare si­mi­lară, de la profesionişti din domeniu, înain­te de a începe să ridice un proiect.“ Geo Mărgescu, CEO şi fondator al Forte Partners

 

90. Noile oportunităţi de investiţii: educaţia şi medicina privată, fără rival ca ritm de creştere în ultimii zece ani.

 

91. Cercetarea şi inovaţia, pariul de mâine

„Creşterea (economică a României pe termen lung – n.red.) se poate baza pe pilonii cunoscuţi, consum şi investiţii, dar e nevoie de mai mult decât atât. Cred că tehnologiile noi şi inovaţia pot aduce creştere sustenabilă. Potenţialul cel mai mare îl văd legat de IT, automatizare şi robotizare.“ Cristian Secoşan, direc­tor general Siemens România

 

92. Aducerea soluţiilor de mobilitate electrică în transportul public şi susţinerea de la nivel central a unui plan pentru dezvoltarea acestui sector

„România are toate cărţile potrivite în mână în materie de mobilitate electrică.“ Francesco Venturini, di­rec­torul general al Enel X, divizia de so­luţii inteligente a grupului italian de utilităţi Enel

 

93. Dezvoltarea programelor de e-guvernare

„Digitalizarea cetăţeanului se face prin programele de e-guvernare. Teh­no­lo­gia este cea care face lucrurile să mear­gă, iar în lipsa unei intenţii de­clarate şi ur­mărite de stat diferenţele dintre noi şi alţii doar vor creşte.“ Teodor Blidăruş, preşedintele ANIS (Asocia­ţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT)

 

94. Economie fără infrastructură nu există

„Pentru a face faţă transporturilor, noi optimizăm în permanenţă soluţiile alese, feroviar, camion sau naval. Încurajăm dezvoltarea infrastructurii nu pentru noi, ci pentru economia ţării.“ Reprezentanţi Dacia

 

95. Definirea tipului de educaţie dorit pe termen lung

„Dacă nu investim în educaţie şi dacă nu definim repede tipul de edu­ca­ţie pe care-l dorim pentru elevi, stu­denţi, tineri şi oameni în general, de ori­ce vârstă (educaţia permanentă) şi dacă nu punem în aplicare o astfel de stra­tegie, suntem pierduţi.“ Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj.

 

96. Asumarea unui plan de educaţie pe termen lung

„Coerenţa înseamnă reforme cumpătate, luate la timp şi bine aplicate. Noi schimbăm legea educaţiei, hotărâ­rile de guvern, ordinele de ministru, sta­tutele şi regulamentele zi de zi şi clipă de clipă, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună.“ Ioan-Aurel Pop, rectorul Uni­versităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj

 

97. Ajustarea sistemului de ajutoare sociale

„Una dintre soluţiile concrete care ar putea rezolva parţial criza forţei de muncă ar fi renunţarea la ajutoarele sociale.“ Mihai Miron, Ropharma

 

98. Continuaţi investiţiile în industria ospitalităţii

„Industria ospitalităţii este plină de oportunităţi, beneficiază de un sistem de taxare care încurajează investiţiile, TVA a fost redusă la 9%. Aş spune că in­dustria ospitalităţii este într-o fereas­tră de oportunitate care cred că va mai dura 5-10 ani.“ Dragoş Petrescu, pro­prietar City Grill

 

99. Sisteme de ajutoare de stat pentru proiecte de investiţii mici

„Aplicarea unor măsuri legislative pentru accesul la ajutoare de stat de circa 2,5 milioane de euro, asta ne-ar ajuta să ne dezvoltăm. Există discuţii pentru finanţarea unor proiecte de peste 10 milioane de euro, dar acestea sunt deja sume foarte mari. Noi suntem cei care rămânem aici, nu plecăm, dar avem, nevoie de acest sprijin croit pe di­men­siunea noastră.“ Doina Cepalis, proprietară grup Te-Rox

 

100. Familia, prima şcoală pentru generaţia de mâine

„E treaba părinţilor să îţi explice lucrurile şi este treaba ta să fii bun. Părinţii sunt cei care ar trebui să le insufle copiilor dorinţa de a face. Totul porneşte din familie, nu de la şcoală.“ Dan Şucu, proprietar Mobexpert

O campanie Ziarul Financiar și romania100

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.