Exportam vaci, dar apoi platim peste 30 de milioane de euro pecarnea de vita din import, iar pentru a avea un miel pe masa dePaste trebuie sa apelam la abatoarele din Bulgaria. Lanturile dehipermarketuri prefera rosiile din Turcia, in timp ce produselelocale se strica pe tarabele din piete, pentru ca agricultorii nuau linii de sortare si ambalare, iar producatorii de cereale isivand marfa la negru la preturi foarte mici din lipsa de spatii dedepozitare. Lucrata in "photoshop", imaginea agriculturii romanestipoate fi corectata in cateva clipe, dar in realitate ne trebuie celputin 10 ani pentru ca 60% din produsele pe care le consumam sa fieromanesti.
Strategia pe termen mediu si lung a sectorului agricol trebuie sacuprinda comasarea terenurilor, investitii masive in productiaagricola si cea zootehnica si mai ales in valorificarea acestorapentru ca rezultatul, cel asteptat de intreaga economie, sa sevada in cresterea Produsului Intern Brut (PIB). Primul segment, celal terenurilor agricole, a fost trecut deja pe lista de prioritatia ministrului agriculturii. "Pentru rentabilizarea agriculturiieste mai importanta comasarea exploatarii decat a proprietatii. Inprimul rand vrem sa incurajam darea in arenda pe termen lung aterenurilor, asa cum se practica in multe tari europene si negandim sa subventionam costurile de inregistrare a terenurilor incartea funciara in cazul schimburilor de teren sau altranzactiilor funciare in scopul comasarii", a declarat pentru ZFMihail Dumitru, ministrul agriculturii. Mai mult de atat,autoritatile vor sa incurajeze asocierea in productia agricola sireorganizarea teritoriului la nivel comunal pentru regrupareaparcelelor in loturi compacte cu sustinere de catre stat acosturilor de organizare. O schema de ajutor de stat care sasprijine cumpararea de teren in scopul comasarii sau chiar vanzareaterenurilor aflate in proprietatea statului pentru marireadimensiunii fermelor familiale sunt alte masuri luate deautoritati pentru ca terenul agricol sa devina rentabil.
Se cern agricultorii
In ultimii ani, mai multi antreprenori au anticipat potentialulmare al agriculturii si au inceput sa investeasca in agricultura,acestora alaturandu-li-se companii straine care nu au mai cumparatteren in interes speculativ, cum se intampla in urma cu 10-15 ani,ci pentru a infiinta culturi agricole.
"In ultimii cinci-sase ani, calitatea productiei agricole s-aimbunatatit. Deja au inceput sa fie agricultori mai mari, ceea ce ebine pentru productie. Mai mult, o parte dintre agricultori suntmult mai atenti la cerintele procesatorilor. Trebuie pompati insain continuare bani in agricultura pana cand nu va mai ramane unmetru de teren agricol necultivat", este de parere ConstantinBoromiz, presedintele si unul dintre cei cinci actionari aigrupului de panificatie Boromir din Ramnicul Valcea, care in 2008a rulat afaceri de aproape 150 mil. euro. Una dintre masurile pecare statul trebuie sa le ia, dupa parerea lui Boromiz, esteacordarea creditelor cu dobanda mica strict pentru centralizareapamanturilor care demonstreaza ca vor folosi banii in scopagricol. Si reglementarea legii mostenirii, in sensul capamantul sa nu mai fie impartit intre cinci mostenitori, este ovarianta data de omul de afaceri.
In acest moment, trei sferturi din terenul agricol este lucrat degospodarii cu o medie de 3 hectare de teren pe gospodarie si doarun sfert de ferme mari care detin mii sau zeci de mii de hectare.Acesta este si motivul pentru care mare parte din productie setranzactioneaza la negru, micii agricultori, decapitalizati,preferand sa o vanda imediat ce au recoltat, direct de pecamp.
"Pentru a stimula consumul si a diminua piata neagra ar trebuidiminuat TVA-ul la produsele din intreg lantul industrieialimentare la 5%, atat la lapte, carne, panificatie, cat si lafructe, castraveti sau loboda. Pe agricultorul roman il sperieTVA-ul de 19% si atunci prefera sa nu mai produca sau sa nu declarece produce. Garantat veniturile vor creste daca evaziunea vascadea, va creste baza de impozitare si vor scadea si preturile,ceea ce va determina o crestere a consumului. Pare o idee perimata,dar statul trebuie sa isi asume acest risc", crede Boromiz. In timpce fermierii cer in continuare subventii, ministrul agriculturiispune ca statul nu trebuie sa investeasca decat in infrastructurapublica si sa intervina doar acolo unde este o nevoie reala dedezvoltare sau unde exista un esec al pietei. "La noi, nivelul decompetitivitate mai trebuie sa creasca, dar cred ca sunt sectoareunde se poate functiona cu nivelul subventiilor actuale", afirmaDumitru, care sustine ca in domeniul agro-alimentar statul poateinterveni numai in sistemele publice de infrastructura care safaciliteze atragerea si dezvoltarea sectorului agro-alimentar. Spreexemplu, statul trebuie sa pompeze bani in infrastructura mare demanagement al apei (irigatii, desecari, protectia impotrivainundatiilor, drumuri agricole si forestiere). Trebuie dezvoltatasi infrastructura de cercetare agricola si de control (laboratoarede control, testare etc.), in timp ce sectorul privat trebuie sainvesteasca in agricultura si in sectorul de procesare, pentru ca"agricultura nu inseamna doar productie de cereale", dupa cum spuneStefan Poienaru, administratorul Agrofam Holding din Fetesti, unuldintre cei mai importanti jucatori agricoli dupa cifra de afacerisi suprafata de teren exploatata.
Suntem departe de restul Europei
"Nu ar trebui sa exportam grau, ci sa facem fabrici de prelucrare.Este la moda bio-combustibilul. Trebuie stimulati financiar ceicare investesc in domeniu, in energie verde, in fabrici debioetanol sau biodiesel. Asta duce la dinamizarea pietei. Inprezent, cand recoltam, in iulie-august oferta mare se suprapunepeste cererea mica, ceea ce duce la un pret denaturat. Daca am avea10 fabrici, cum a facut Ioan Niculae, am vinde doua milioanejumatate de tone de porumb cu randamente superioare si costuri maibune. De asemenea, nu am mai vinde floarea-soarelui si rapita, cibiocombustibil."
Romania are probleme si la capitolul zootehnie, anual apeland laimporturi masive de carne de pui, porc sau vita. Secretarul de statdin cadrul Ministerului Agriculturii, Adrian Radulescu, a anuntatca tara ar putea incepe sa exporte carne de porc din aceasta vara,dupa ce Comunitatea Europeana i-a interzis timp de peste trei aniacest lucru din cauza depistarii unor focare de pestaporcina.
"Trebuie sa valorificam zootehnia, dar nu neaparat prin mari,complexe industriale, ci prin parteneriate cu locuitorii satelor",spune Poienaru. Acelasi lucru se intampla si la legume si fructeunde producatorii nu au unde sa vanda marfa.
"Din Turcia vin 10 tiruri cu rosii in permanenta, acesta estemotivul pentru care hipermarketurile aleg ca furnizori companiileturcesti si nu pe cele romanesti. Noi nu putem furniza cantitatiatat de mari pentru ca nu avem depozite, nu avem unde sa ambalamprodusele", completeaza Poienaru, care spune ca trebuiereconsiderata ideea de "magazin de proximitate", dacafabricutele pe care trebuie sa se puna accent ar incepe sa producamult si ieftin. "Daca am respecta toate aceste masuri, in 10 anivom avea pe masa circa 60% produse romanesti", concluzioneazaStefan Poienaru.
Costuri mari, productie mica
Lipsa actuala a necesarului de materie prima pentru produselealimentare obtureaza insa canalul de comunicare dintre producatorisi procesatorii locali. "Deocamdata nu reusim sa producem pe planlocal necesarul de materie prima pentru procesare", declara RaduTimis, presedintele si actionarul CrisTim, producator de mezeluricu o cifra de afaceri de peste 90 mil. euro doar din businessul demezeluri. In acest moment, producatorii de mezeluri importa 70%din materia prima necesara productiei, iar CrisTim 90%.
Acest fenomen este determinat de decalajul tehnologic dintreRomania si tarile din Vest, dar si de diferentele dintresubventiile acordate altor state europene si cele acordatefermierilor romani, potrivit companiilor din domeniu.
"Cum poti sa te bati cu pietele europene cand cumperi marfa maiscumpa decat in Uniunea Europeana? Statul ar putea ajutaagricultorii si chiar si producatorii daca ar crea o bursa acerealelor, in care sa cumpere intreaga productie si apoi samentina constant pretul cerealelor tot timpul anului. Acum,preturile la cereale sunt foarte ieftine in toamna si foarte scumpein primavara. Daca un agricultor cumpara cereale cu 0,4 lei/kg sile vinde ulterior cu 0,3 lei/kg, nu mai poate face nici profit,nici nu mai poate reincepe productia in anul urmator", exemplificaTimis doar una dintre problemele din agricultura
Marfa nedeclarata, frana productivitatii
"Relansarea nu se poate face fara investitii concrete, faracredite cu dobanzi reduse si infuzie de capital serios", este deparere Culita Tarata care administreaza circa 60.000 de hectare deteren agricol prin intermediul companiei TCE 3 Brazi. Un ajutorreal, spune el este taxarea inversa a TVA, care ar micsorasemnificativ piata la negru. Tranzactiile produselor agricole faradeclaratii la stat este unul dintre motivele pentru care Romaniaocupa ultimele locuri in ceea ce priveste volumele produse. In2009, de exemplu, Romania apare ca avand o productie medie de graude 2,3 tone/ha, in timp ce Franta, Germania si Marea Britanie aurecoltat intre 7 si 8 tone/ha. Marii fermieri romani reusesc sascoata la hectar si sase tone de grau, mult peste media statelordin Europa ca Spania, Ungaria, Bulgaria sau Italia, in timp cemicii agricultori reusesc sa produca doua-trei tone la hectar. Cutoate acestea, lipsa declaratiilor din partea persoanelorfizice care produc cereale, de teama impozitarii, scadeproductia medie anuntata la hectar.
Cat avem si pe ce cheltuim?
Gradul de utilizare a sumelor alocate de UE pana in ianuarie2010
8,8 mld. euro - a alocat Uniunea EuropeneanaRomaniei pentru dezvoltare rurala din 2007 pana in 2013
1,5 mld. euro - cea mai mare suma destinatarenovarii si modernizarii satelor
13,5% - a fost absorbtia banilor pe masura demodernizare a exploatatiilor agricole pentru care sunt puse labataie 884 de milioane de euro
977 mil euro - este suma pentru procesare siindustria alimentara pe care fermierii o pot primi
6 mil. euro - au fost pana acum investiti detineri pentru crearea de noi ferme dintr-un total de 337 demilioane de euro.
534 mil. euro - este suma alocata turismului inmediul rural, atrasa pana acum in proportie de 0,16%.
Sursa: APDR
Ce propun oamenii de afaceri?
Masuri de relansare a agriculturii
- comasarea exploatarii mai mult decat cea a proprietatii, dareain arenda pe termen lung a terenurilor
- asocierea in productia agricola si reorganizarea teritoriuluila nivel comunal pentru crearea loturilor compacte
- pomparea banilor in scopul diminuarii suprafetelor de terenagricol nelucrate
- legea mostenirii care sa interzica impartirea terenului intremostenitori
- credite agricole cu dobanda preferentiala
- diminuarea TVA la 5% pentru produsele de pe intreg lantulindustriei alimentare sau taxarea inversa.
- stimularea financiara a jucatorilor care investesc inprocesare
- crearea de parteneriate intre sateni si marile complexurizootehnice
- crearea unei burse a cerealelor care sa mentina constant pretulproduselor pe tot parcursul anului
In agricultura s-au investit miliarde de euro in ultimii ani,dar rezultatele se lasa asteptate, efectele injectiei de capitalnefiind cunoscute inca.
Strategia pe termen mediu si lung a sectorului agricol trebuiesa cuprinda comasarea terenurilor, investitii masive in productiaagricola si cea zootehnica si mai ales in valorificarea acestorapentru ca rezultatul, cel asteptat de intreaga economie, sa sevada in cresterea PIB-ului.
In prezent, trei sferturi din terenul agricol este lucrat degospodarii cu o medie
de 3 hectare de teren pe gospodarie si doar un sfert de ferme maricare detin mii sau zeci de mii de hectare. Acesta este si motivulpentru care mare parte din productie se tranzactioneaza la negru,micii agricultori, decapitalizati, preferand sa o vanda imediat ceau recoltat, direct de pe camp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
