Caută doar în titlu
România de calitate

Videoconferinţa ZF/Isopan „Construcţiile industriale - Perspective şi oportunităţi într-o piaţă cu potenţial de dezvoltare“. Jucătorii din construcţii şi imobiliare: Statul trebuie să încurajeze forţa de muncă să rămână în România, să organizeze mai multe licitaţii şi să investească în infrastructură

16.12.2020, 00:08

Reprezentanţi ai furnizorilor de materiale de construcţii, ai antreprenorilor generali, ai dezvoltatorilor şi ai consultanţilor au dezbătut potenţialul şi evoluţia pieţei de spaţii logistice şi industriale.

♦ În următorii patru-cinci ani, stocul de spaţii logistice ar putea ajunge la 8-9 mil. mp, de la aproape 5 mil. mp, cât reprezintă acum, spun consultanţii.

Pentru ca piaţa spaţiilor industriale şi logistice să con­tinue trendul ascen­dent pe care l-a avut în 2020, este nevoie ca statul să încurajeze constructorii şi dezvol­ta­torii şi să găsească soluţii pentru men­ţi­nerea forţei de muncă în ţară. De ase­menea, organizarea mai multor lici­ta­ţii publice este un beneficiu pentru fir­mele de construcţii, la fel ca infra­struc­tura indispensabilă pentru orice tip de dezvoltare, incluzând aici nu doar autostrăzi, ci şi proiecte de cale ferată.

Acestea sunt concluziile video­conferinţei „Construcţiile industriale - Perspective şi oportunităţi într-o piaţă cu potenţial de dezvoltare“, organizată de ZF, în parteneriat cu Isopan.

„O primă măsură ar putea fi asi­gu­rată de încurajarea antre­pre­norilor din piaţa locală de a-şi susţine angajaţii, de a asi­gura condiţii salariale bune şi de a-i în­cu­raja să păstreze locurile de muncă, asi­gu­rând suportul pentru lucrări. Noi avem 115 angajaţi. Fabrica noastră din Popeşti-Leordeni dispune de o tehno­lo­gie de ultimă generaţie, iar auto­ma­tiz­a­rea joacă un rol esenţial în cazul com­pa­niei“, a spus Alexandru Ciucă, di­rec­tor tehnic în cadrul Isopan, com­pa­nie care produce panouri sandwich pentru cons­trucţii într-o fabrică de lângă Bucureşti.

Compania investeşte în programe de formare şi dezvoltare profesională, dar şi în inovaţie pentru produse. În prezent, Isopan se concentrează pe dezvoltarea unui sistem de protecţie a panourilor la transport şi manipulare în şantier.

„Pe lângă clienţii vechi din porto­foliu, precum Lidl, Penny, De­deman, eMag sau Carrefour, am putut livra produsele noastre şi unor clienţi noi, precum Unilever, Hornbach, Leroy Merlin, Mega Image şi Kaufland. Cea mai mare cerere din piaţă continuă să provină din piaţa logistică şi industrială, completată apoi de piaţa de retail. Acum furnizăm produse şi pentru centre logistice mari, precum faza a doua din centrul eMag, şi livrăm com­plet materiale de închidere pentru un centru logistic Lidl din zona Cernica, judeţul Ilfov“, a mai spus Alexandru Ciucă.

Un beneficiu pentru piaţa indus­trială este şi organizarea licitaţiilor publice, la care participă tot mai mulţi antreprenori, după cum a remarcat Cristian Chindea, director al companiei de construcţii ACI Cluj.

„Dacă în ultimii ani la o licitaţie de nivel mediu, adică lucrări cu valoare estimată de 15-20 mil. euro, participau trei-patri antreprenori mari, acum participă şapte-opt antreprenori din top 20 din România. Acest lucru poate să arate şi faptul că în 2021 numărul lucrărilor va fi mai redus sau poate să arate nesiguranţa dată de criza sanitară.“

În portofoliul ACI Cluj, proiectele publice reprezintă 70-75% din total. Doar anul acesta, compania a participat la 40 de licitaţii mari, din care a câştigat patru proiecte, în special din zona de sănătate „ adică lucrări pentru spitale, dar şi construcţii civile, în principal rezidenţial.

Din punctul de vedere al dezvoltatorilor, infrastructura este direcţia în care va trebui să meargă investiţiile statului, pentru a încuraja dezvoltările industriale.

„Trendul ascendent pe logistică şi industrial o să se menţină în următoarea perioadă, iar statul are o oportunitate interesantă, în sensul că poate da un impuls foarte mare în încurajarea lucrărilor publice. Noi aşteptăm cu mare interes dezvoltarea coridorului 4, care este prioritatea principală pe partea de infrastructură. Este foarte importantă şi infrastructura feroviară. Ştim că va urma o dezvoltare şi aici. Parcurile noastre au fost gândite din start pentru a putea acomoda şi potenţiale terminale de cale ferată, dar este nevoie şi de ajutor din partea autorităţilor“, a spus Şerban Juverdeanu, head of development la Global Vision, companie românească care asigură servicii de dezvoltare, proiectare, management de proiect şi construcţii.

El a mai adăugat că Global Vision poate merge cu proiecte industriale şi logistice în orice oraş cu populaţie de peste 100.000 de locuitori, iar scopul, în acest moment, este să acopere oraşe precum Bacău, Iaşi, Târgu-Mureş, Sibiu, Braşov.

România se află la jumătatea drumului în ceea ce priveşte totalul de spaţii logistice şi industriale, astfel că potenţialul rămâne foarte ridicat, este de părere consultantul Laurenţiu Duică, head of Industrial în cadrul agenţiei de consultanţă imobiliară Colliers.

„Practic, în următorii patru-cinci ani, am putea ajunge la opt-nouă milioane de metri pătraţi. Locaţia geografică ne ajută destul de mult în a putea livra către ţări din apropiere. Aşteptăm să se facă ceva şi cu infrastructura. Proiecte sunt multe pe harta României, dar aşteptăm o mai mare implicare şi din partea statului“, a spus Laurenţiu Duică în videoconferinţa „Construcţiile industriale „ Perspective şi oportunităţi într-o piaţă cu potenţial de dezvoltare“, organizată de ZF, în parteneriat cu Isopan.

El a mai precizat că 2021 va fi un an plin pentru jucătorii prezenţi în piaţă şi că se aşteaptă livrarea a peste 500.000 de metri pătraţi de spaţii industriale moderne, marea majoritate, adică 40%, urmând să fie situate în zona Capitalei.

 

Alexandru Ciucă,

director tehnic la Isopan Est

♦ Deşi prima parte a anului 2020 a venit cu o stare de incertitudine pentru marea majoritate a producătorilor, compania noastră a înregistrat rezultate bune graţie organizării, a unui plan de protecţie bine definit şi a lucrului responsabil în echipă.

♦ În S1/2020, am încheiat cu o creştere de circa 6% a volumului de producţie comparativ cu 2019, care a însemnat 1,3 mil. mp panouri sandwich, iar în T3/2020 am reuşit depăşirea targetului. Considerăm că 2020 se încheie cu bine din punctul de vedere al businessului.

♦ În piaţa construcţiilor, proiectele nu s-au sistat. T1/2020 a fost caracterizat de o uşoară reducere a volumului de producţie, dar a existat continuitate. Pentru noi, prioritar a fost lucrul în condiţii de siguranţă.

♦ Avem 115 angajaţi, dintre care 50 în personalul TESA, iar restul de 65 în producţie. Practic, lucrăm şi în trei schimburi. Cei mai mulţi angajaţi sunt din Bucureşti şi din zonele limitrofe. Fabrica dispune de o tehnologie de ultimă generaţie. Automatizarea joacă un rol esenţial în cazul companiei.

♦ În 2021, avem în plan să lansăm un nou produs, care momentan nu se regăseşte în piaţa de profil şi cu care urmărim să devenim mult mai competitivi în piaţă.

♦ Tehnologia şi automatizarea joacă un rol extrem de important pentru noi. Acest lucru se vede şi din numărul de angajaţi pe care îl avem, unul destul de redus. Cea mai recentă investiţie a grupului, circa 8 mil. euro, în centrul din România, a fost făcută în 2018, şi este reprezentată de o nouă linie de producţie pentru panourile sandwich. Investiţiile viitoare vizează optimizarea anumitor produse şi adău­garea unor echipamente la liniile existente.

♦ Isopan are 7 centre de producţie în lume, în Italia, Spania, Germania, Rusia, România şi Mexic. Fabrica din România deţine cea mai bună cotă de piaţă raportată la activitatea grupului, cu cea mai bună dinamică.

♦ Filiala din România deţine 18% din totalul productiv al grupului, iar la nivelul afacerilor, în 2019 am ajuns la 256 mil. lei. Volumul total de producţie este de 2,7 mil. mp, din care jumătate a mers la export. Şi pentru 2020 estimăm o evoluţie similară la nivelul afacerilor.

♦ Portofoliul de produse acoperă toate zonele de utilizare din domeniul construcţiilor, de la industrial, la logistică, agro-zootehnie, depozite frigorifice şi rezidenţial.

♦ Producem în România din 2007, iar în momentul de faţă am ajuns la o producţie de aproape 2,7 mil. mp de panouri. Pe lângă piaţa locală, acoperim şi zonele din apropierea României.

♦ Unul din trendurile actuale în care suntem implicaţi ca furnizori este cel al acoperişurilor verzi. În România, am contribuit parţial la proiectul Lidl din zona Pantelimon, dar şi la proiectul Penny din Otopeni.

 

Cristian Chindea,

director al companiei de construcţii ACI Cluj

♦ Suntem un antreprenor general în construcţii, iar partea industrială reprezintă 20% din ceea ce realizăm. Pe viitor ne-am propus să accentuăm dezvoltarea acestui segment.

♦ În portofoliu am adăugat anul acesta noi clienţi precum CTP şi WDP, companii cu care nu am mai lucrat până acum. Suntem în negocieri cu CTP, pentru un depozit la Sibiu.

♦ Vrem să facem mai multe investiţii în cele două fabrici pe care le deţinem. Sperăm ca în 2021 să avem o creştere de până la 30% a materialelor speciale pentru construcţiile industriale produse în cele două fabrici.

♦ Facilităţile introduse prin OUG 114 au fost de bun augur pentru segmentul pe care activăm. În plus, s-a văzut o mai mare aplecare a statului în ceea ce priveşte investiţiile, lucru tradus şi prin creşterea numărului de licitaţii publice.

♦ 2021 se arată a fi un an mai dificil. Situaţia este incertă şi este posibil să asităm la o scădere faţă de 2020, ţinând cont că anul acesta s-a creat o inerţie bazată pe proiectele începute în 2019. Totuşi, o zonă în care România poate să progreseze este partea care ţine de infrastructură, iar statul ar trebui să înceapă să investească masiv.

♦ Statul trebuie să dea drumul la investiţii şi pentru a putea menţine în ţară specialiştii pe care îi mai avem în momentul de faţă. Altfel, riscăm ca şi aceştia să fie absorbiţi de piaţa externă.

♦ Fără susţinerea statului şi fără un plan strategic, nu cred că putem să vorbim despre creşteri în acest sector şi nici despre un sentiment de încredere al investitorilor pentru noi proiecte în România.

 

Şerban Juverdeanu,

head of development la Global Vision

♦ Este momentul în care trebuie să regândim ce facem cu pacientul Covid. El trebuie să intre în circuitul de activitate normală, să poată alege medicul, să continue tratamentul acasă, dar acest lucru trebuie făcut dacă acest serviciu este plătit corespunzător. Este nevoie de suport şi de dezvoltare a sistemului de telemedicină, iar direcţia de dezvoltare trebuie să fie centrată pe asistenţa pacientului în ambulatoriu.

♦ Mă îngrijorează asistenţa pacientului pneumologic cu boală cronică şi pentru pacienţi cu tuberculoză trebuie regândit. Va trebui regândită alocarea acestor paturi pentru că, în prezent, o parte dintre aceste paturi asistă pacientul Covid. Numărul pacienţilor cu tuberculoză a scăzut foarte mult, dar asta înseamnă că le este frică să vină la spital, iar cei care ajung au forme severe.

♦ Este important ca partea legislativă să fie mai flexibilă. Angajarea unui medic să nu trebuie să dureze trei luni, angajarea unei asistente trebuie să fie făcută într-un sistem flexibil, transparent, iar perioada să fie suficient de lungă pentru ca persoana să se poată adapta.

♦ La Marius Nasta bugetul a fost suplimentat semnificativ, dar direcţia de finanţare s-a dus în mare parte pe achiziţia de medicamente şi echipamente de protecţie. Pentru terapia intensivă a fost mărit numărul de paturi – paturile pentru pacienţi Covid au fost complet dotate. Pentru prima dată, fiecare pat beneficiază de ventilator şi tot ce trebuie. Este un pas bun din această pandemie pentru că a adus investiţii. Firmele şi ONG-urile şi-au făcut simţită prezenţa.

♦ La echipamente sanitare s-au triplat costurile, însă acestea sunt o prioritate pentru orice spital. Dacă nu ai personal protejat nu poţi vorbi de un act medical care se desfăşoară în siguranţă pentru pacient.

♦ Important este să transmitem că circuitele pentru pacientul Covid şi non Covid sunt extrem de bine delimitate. Delimitarea creează circutie de siguranţă atât pentru pacient cât şi pentru personal.

♦ A trebuit să reorganizăm întreaga activitate, să asigurăm personalul medical că are toate echipamentele necesare pentru a fi în siguranţă. Momentele dificile au mai fost legate de modul în care s-a schimbat tipologia pacientului internat.

 

Laurenţiu Duică,

partner & head of Industrial în cadrul agenţiei Colliers International

♦ În urmă cu cinci ani, estimam ce se va întâmpla în piaţa de logistică şi industrial din România în următorii 5-8 ani. Suntem deja peste predicţiile mele. S-au construit peste 3 mil. mp de spaţii moderne de logistică şi producţie şi s-au schimbat principalii jucători din piaţă. Au apărut CTP, WDP, Global Vison.

♦ Piaţa şi-a revenit foarte repede comparativ cu criza din 2008, când piaţa de industrial şi logistică a fost într-o perioadă de somnolenţă totală. Acum vedem o revenire foarte mare pe final de an. Cererea de spaţii pentru comerţul online a luat avânt.

♦ Guvernul ar trebui să se uite cu atenţie la tot ce înseamnă oferirea de titluri de parcuri industriale, zonă în care exista un deficit foarte mare.

♦ Sebeş, Alba, Târgu-Mureş, zonele cu acces direct la autostradă vor permite jucătorilor din automotive să livreze la timp materia primă.

♦ Dacia şi Ford sunt principalele motoare pe partea de noi dezvoltări adiacente care vor urma. Şi zona portului va aduce în următorii ani un trafic mai mare de containere.

♦ Interesul principalilor jucători din alte domenii precum office, retail, Ho­ReCa se direcţionează deja că­tre piaţa de industrial şi de logistică.

 
 
 
O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea ISOPAN

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.