Caută doar în titlu
România de calitate

România de calitate, un proiect ZF & Isopan: Toni Pera, Isopan: Şantierele au evoluat în ultimii 20 de ani. Există mai multă organizare, sisteme eficiente, iar poluarea din şantiere s-a mai redus

14.12.2020, 00:08
România de calitate, un proiect ZF & Isopan: Toni Pera, Isopan: Şantierele au evoluat în ultimii 20 de ani. Există mai multă organizare, sisteme eficiente, iar poluarea din şantiere s-a mai redus

♦ Isopan, companie deţinută de italienii de la Manni Group, are o fabrică de panouri termoizolante în Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti.

Fabricile de materiale de construcţii beneficiază constant de avantajele automatizării, însă un progres substanţial va avea loc în acest sector în momentul adoptării pe scară largă a acestor soluţii în procesul de construcţie, este de părere Toni Pera, directorul general al producătorului de panouri termoizolante Isopan.

„Avantajele sunt clare, iar în cazul nostru, cele două linii de producţie instalate în fabrica Isopan au un grad de automatizare de 85%, ceea ce ne permite să putem produce zilnic peste 15.000 de metri pătraţi de panouri“, spune Toni Pera.

Doar în 2020, Isopan a livrat produse către noul centru logistic al eMag, dar şi către companii precum Lidl, Penny şi Mega Image, alături de alte centre logistice care s-au dezvoltat odată cu creşterea nevoii de a depozita stocuri de produse, accelerată şi de comportamentul de cumpărare din pandemie. Tot acest avânt pe care l-a luat piaţa industrială în 2020 a mers în tandem cu interesul şi investiţiile tot mai mari în inovare, atunci când vine vorba de noile construcţii.

„Inovarea este un factor care cântăreşte din ce în ce mai mult în noile dezvoltări, încă de la schiţa pe hârtie. Inovaţia arhitecturală, cea de produs sau operaţională vin la pachet şi cu costurile aferente, pentru că cercetarea, noile materiale şi produse implică şi investiţii pe măsură. De aceea, dezvoltatorii din domeniul real estate şi operatorii de centre logistice care cunosc costurile şi avantajele inovaţiei şi dispun de finanţarea necesară sunt cei care aleg în proporţie din ce în ce mai mare să înglobeze inovaţia şi calitatea în construcţiile lor“, mai spune Toni Pera.

Tehnologia şi evoluţia tehnologică au fost adoptate şi sunt deja prezente în domeniul construcţiilor, începând de la etapa de design de produs şi până la implementare, fizic, în şantier. Este o stare de fapt valabilă atât la nivel internaţional, cât şi la nivel local. Deşi nivelul de acceptare şi integrare a tehnologiei în procesul de construcţie, pe şantier, are mult de recuperat pe plan local, progresele sunt vizibile.

„Tehnologia şi inovaţia au locul lor în toate segmentele sectorului de construcţii şi sunt atuurile care ne ajută pe noi, producătorii, să dezvoltăm noi materiale cu performanţe şi proprietăţi îmbunătăţite. Fie că vorbim despre cercetare în domeniul materialelor, design de produs, conceperea liniei de fabricaţie pentru un randament ridicat sau chiar definirea lanţului logistic, în fiecare vom identifica un aport important al tehnologiei.“

Sustenabilitatea este o altă componentă care defineşte domeniul construcţiilor, iar în prezent acest concept este promovat în principal de dezvoltatorii de anvergură, cu experienţă, care dezvoltă noi tehnologii şi le cunosc avantajele pe termen lung. În România, majoritatea construcţilor noi încearcă să încorporeze diferite grade de sustenabilitate a construcţiei, iar în acest caz bugetul alocat îşi spune de multe ori cuvântul.

„Construcţia sustenabilă ar trebui să ţină cont de o sumă mare de aspecte, pornind de la calitatea şi nivelul de contaminare a terenului pe care se face dezvoltarea, sursa materialelor sustenabile utilizate şi certificarea producă­torului, consumul de energie, impactul construcţiei asupra mediului pe toată durata utilizării, precum şi costurile şi etapa de dezafectare“, consideră Toni Pera.

Certificări precum BREEAM şi LEED sunt repere în domeniul sustenabilităţii şi al durabilităţii clădirilor. Dincolo de sustenabilitate însă, la fel de importantă este ideea de protejare a mediului când vine vorba de construcţii. „Avem norme şi legislaţie care obligă constructorii în această privinţă şi soluţii pe măsură, iar ca efect cu toţii vedem cum au evoluat şantierele în ultimii 20 de ani, faptul că există mai multă organizare, sisteme eficiente, logistică on-time, dar mai ales faptul că poluarea provenită din aceste şantiere s-a mai redus“.

Suntem încă la început, am făcut primii paşi şi trebuie să continuăm în această direcţie şi să ne inspirăm din exemple locale şi internaţionale de bune practici.“

Isopan, companie deţinută de italienii de la Manni Group, are o fabrică de panouri termoizolante în Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti. În primul semestru din 2020, compania a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, cu un total de 1,3 milioane metri pătraţi de panouri produşi. Trimestrul al treilea s-a încheiat cu depăşirea targetului setat pentru anul acesta, astfel că Isopan are estimări optimiste cu privire la businessul pentru acest an.

„Domeniul panourilor pentru construcţii a fost poate unul dintre puţinele în care pandemia şi efectele crizei sanitare s-au resimţit doar la nivel operaţional, nu şi în vânzări“.

„Explicaţia rezidă în faptul că lock-down-ul, distanţarea fizică şi obişnuinţa treptată a populaţiei cu achiziţiile online au impulsionat cererea şi au pus presiune pe lanţul logistic, ceea ce a determinat o cerere mare pentru spaţii logistice. În plus, premisele acestei crize au speriat mai puţin investitorii internaţionali, care au continuat proiectele“, explică Toni Pera.

În 2021, compania vrea să investească în continuare în angajaţi, în programe de formare şi acţiuni dedicate pentru dezvoltarea profesională şi personală.

„În aceeaşi măsură, ne preocupăm de investiţiile în calitate, în inovaţie, pentru produse evoluate şi cu valoare adăugată. Un prim proiect este cel prin care dezvoltăm şi implementăm un nou sistem de protecţie a panourilor, dintr-un material foarte rezistent, care asigură manipularea şi livrarea produselor către clienţi în condiţii de maximă siguranţă, fără riscul de a se deteriora. În aceeaşi direcţie, avem ca obiectiv şi lansarea de noi tehnologii pentru panourile termoizolante. Este o linie de dezvoltare strategică pentru care avem suportul grupului, iar anul viitor va fi momentul pentru noi produse inovatoare.“

În 2019, Isopan a avut o cifră de afaceri de 256 de milioane de lei. Circa jumătate, mai exact 120 de milioane de lei, au venit din exporturi. Isopan are 115 angajaţi. Compania exportă produse în special în ţările apropiate României - Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria.

Dintre proiectele către care au fost livrate până acum panouri termoizolante Isopan, fac parte magazinele de bricolaj Dedeman, depozitul retailerului francez de articole sportive Decathlon din localitatea Ştefăneştii de Jos (judeţul Ilfov), centrul logistic al retailerului Lidl din Roman (judeţul Neamţ) sau centrul logistic al retailerului online eMag.

Piaţa locală de panouri sandwich a ajuns în 2019 la o valoare de aproape 130 de milioane de euro, apropiindu-se astfel de nivelul din 2007, maximul ultimilor 13 ani, potrivit datelor furnizate de oficialii companiei de consultanţă în construcţii Neomar Consulting. Faţă de 2018, piaţa a crescut anul trecut cu 9%. Creşterea a fost propulsată puternic de segmentul al proiectelor industriale moderne.

 
O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea ISOPAN

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.