România de calitate, un proiect ZF & Isopan: Cristian Chindea, ACI Cluj: O firmă de construcţii care nu are în spate tehnologie este condamnată să devină subcontractor pentru alţii

♦ ACI Cluj are în portofoliu stadioane din Bucureşti, Craiova, Târgu-Jiu sau Cluj-Napoca, dar şi lucrări derulate pentru spitale, centre comerciale sau ansambluri rezidenţiale.

Tehnologia pe şantiere este o condiţie esenţială pentru companiile din construcţii care vor să implementeze proiecte în timp scurt şi la standarde ridicate, este de părere Cristian Chindea, de profesie inginer, directorul companiei de construcţii ACI Cluj.

„O firmă de construcţii care nu are în spate tehnologie este condamnată să devină subcontractor pentru alţii. În permanenţă căutăm să folosim tehnologii noi care să se adapteze la fiecare tip de lucrare pentru scurtarea termenelor de execuţie şi optimizarea costurilor. În plus, fără tehnologie, nu poţi îndeplini cerinţele privind siguranţa personalului şi protejarea mediului înconjurător“, spune Cristian Chindea.

Tocmai de aceea, ACI Cluj a implementat tehnologia şi în cele două fabrici pe care le deţine – una de prefabricate de beton şi una de structuri şi confecţii metalice – şi în care a investit peste şase milioane de euro. Fără toate dotările, directorul companiei spune că nu ar fi avut acces la proiecte complexe, precum stadioanele din Bucureşti, Craiova, Târgu-Jiu sau Cluj-Napoca. În afară de stadioane, ACI Cluj a derulat lucrări la Spitalul Militar de Urgenţă din Cluj, Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca, centrul comercial Vivo! Cluj, ansambluri rezidenţiale şi altele.

„Consider că piaţa românească a construcţiilor este conectată la ultimele tehnologii legate de execuţia lucrărilor, dar acestea sunt puse în practică doar acolo unde permite bugetul. În plus, la noi se «importă», se copiază foarte mult din ceea ce se petrece pe pieţele din Europa de Vest. Nu se creează soluţii cu adevărat noi.“

În fabrica de structuri şi confecţii metalice, compania a implementat procesul de automatizare sub forma maşinilor pentru sablare, debitare, găurire şi sudură. Toate acestea, spune Cristian Chindea, fac ca lucrările să se deruleze mai rapid şi mai eficient.

„Chiar de la începutul procesului de construcţie, faza de proiectare este extrem de importantă deoarece orice construcţie înseamnă utilizarea resurselor naturale. O proiectare adecvată are în vedere reducerea cantităţii de energie utilizată atât în procesul tehnologic de cons­trucţii, cât mai ales în faza de ex­ploatare a acestora.“

Proiectarea unei construcţii nu înseamnă, spune Cristian Chindea, numai schiţarea unui plan de structură şi de arhitectură care să satisfacă necesităţile beneficiarilor, ci şi luarea în considerare a tuturor aspectelor ce ţin de amprenta de carbon a acestora.

„În ţările din Vestul Europei, cum sunt Belgia, Olanda sau Franţa, se impun din proiectare sau prin mecanismul de licitaţii, produse eficiente energetic, sigure, şi care încorporează materiale reciclate. Noi încă nu am ajuns aici. De aceea este necesară implementarea în România a unor măsuri legislative în sensul respectării unor condiţii minime de aplicare a obiectivelor de sustenabilitate în construcţii, inclusiv în domeniul clădirilor de birouri şi rezidenţiale.“

Acestea includ şi sisteme de mana-gement de protecţie a mediului, pe lângă sistemele de management al sănătăţii şi securităţii în muncă, pentru a preveni şi a controla poluarea şi a încuraja protecţia mediului înconjurător.

Cristian Chindea mai spune că regula care presupune soluţia cea mai ieftină nu ar trebui să se mai regăsească în planurile companiilor din construcţii şi imobiliare, pentru că efectele negative se vor vedea mai târziu.

„În România vedem o polarizare în ceea ce priveşte construcţiile. Avem, pe de o parte, construcţii de foarte bună calitate, unde beneficiarii acceptă implementarea de soluţii tehnice şi folosirea de materiale sustenabile. Din păcate, în domeniul imobiliar din România, în cele mai multe cazuri se pune mai degrabă accentul pe găsirea unor soluţii de arhitectură şi de edificare cât mai ieftine. Acestea nu relaţionează cu conceptul de sustenabilitate.“

Compania ACI Cluj s-a desprins din fostul Trust de Construcţii Industriale în anul 1991. În prezent, este deţinută de mai mulţi acţionari persoane fizice. Din consiliul de administraţie fac parte, potrivit platformei Confidas.ro, Dorin Aşchilean, Ioan Aşchilean, Cristian Chindea, Alexandru Stânean (CEO al TeraPlast) şi alţii.

În 2019, ACI Cluj a avut o cifră de afaceri de 224 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mult faţă de anul precedent. Profitul a fost de 17,7 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 271.