Câteva sute de elevi de liceu şi studenţi au participat în acest weekend la European Education Fair, un târg educaţional la care au fost prezenţi reprezentanţii a peste 20 de universităţi din Danemarca, Olanda, Italia, Suedia, Elveţia sau Marea Britanie pentru a-şi prezenta ofertele educaţionale. Anual, 5.000 de români pleacă la studii în străinătate, iar majoritatea se informează despre programele de licenţă sau de masterat din străinătate cu 1-2 ani înainte să-şi depună dosarele, pentru că unele universităţi au inclus în criteriile de admitere absolvirea unor teste de limbă străină recunoscute la nivel mondial.
Totuşi, Cristina Sântămărian din Cluj, studentă în anul II în cadrul universităţii daneze Zealand Institute of Business and Technology, spune că a ales cursurile unei universităţi străine după ce iniţial a "testat" învăţământul universitar românesc, care însă nu i-a îndeplinit aşteptările.
"Există o comunitate destul de mare de studenţi români în Danemarca, majoritatea urmând programe de business sau IT. Vreau să mă întorc acasă după absolvire, pentru că dacă toţi oamenii buni care pleacă la studii în străinătate rămân acolo, nu se va mai schimba nimic în ţară. Chiar dacă aşteptările mele salariale nu vor fi pe măsura aşteptărilor şi a pregătirii, tot mă voi întoarce", a spus Cristina.
Numai unu din patru studenţi români în străinătate (24%) vrea să se întoarcă în ţară după finalizarea studiilor, majoritatea pentru familie şi pentru prieteni, potrivit unui studiu realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) pe un eşantion de peste 750 de respondenţi. LSRS este un ONG cu peste 4.500 de membri, studenţi în 48 de ţări. Peste jumătate din tinerii care nu vor să se întoarcă în ţară spun că ofertele de angajare disponibile pe piaţă îi determină să rămână acolo, în timp ce 60% din aceştia spun că societatea este un criteriu din cauza căruia nu se vor întoarce.
Ţările "tradiţionale" în care mergeau românii la studii - SUA, Franţa sau Marea Britanie - au fost înlocuite, de la intrarea României în Uniunea Europeană, cu destinaţii precum Danemarca, Suedia sau Finlanda, unde învăţământul este gratuit pentru cei care provin din spaţiul comunitar.
"În Danemarca, taxele de şcolarizare sunt zero, dar învăţământul este de calitate. Costul vieţii este de 500 - 600 de euro pe lună, aproape ca în Bucureşti. Deşi criza şi-a spus cuvântul şi în Danemarca, am colegi români care lucrează part time. Salariul unui student care lucrează 6 ore pe zi începe de la 1.400 - 1.500 de euro pe lună", a mai spus Cristina.
Chiar dacă triplarea taxelor de şcolarizare în universităţile publice din Marea Britanie i-a cam speriat pe tinerii care voiau să plece la studii în această ţară, universităţile private britanice nu au modificat taxele.
"Este pentru prima dată când venim în România şi am rămas surprinşi de cât de motivaţi sunt tinerii românii de 17- 18 ani să studieze în străinătate, mai ales în domenii precum marketing, business sau finanţe. Sunt atraşi şi de serviciile de consiliere pe care le oferim atât înainte de admitere, când îi ghidăm către programele de studiu în funcţie de cariera pe care vor să o urmeze, cât şi în ultimii ani de studiu, când îi includem în stagii de practică în companii, îi învăţăm să-şi scrie CV-urile şi cum să se prezinte la interviurile de angajare", a spus Ilana Erlikh, Global Sales Dorector în cadrul London School of Business&Finance, care şcolarizează în prezent 25.000 de studenţi.
În continuare în România nu există statistici clare privind numărul de studenţi sau absolvenţi români de studii superioare din străinătate, însă tot mai multe ONG-uri din zona educaţională încearcă să centralizeze astfel de date. Dacă unele statistici arată că 22.000 de români ar studia în prezent în străinătate, altele arată că numărul real ar fi de 50.000.
În ultimii ani, tot mai multe ONG-uri din domeniul educaţional - Educativa, Integral Programe Educaţionale - sau companii specializate în acest domeniu - Quarelli Symonds (QS) au reunit ofertele educaţionale de licenţă, masterat, doctorat sau MBA ale universităţilor străine care voiau să recruteze studenţi români. European Education Fair a fost organizat în acest weekend la Bucureşti de către EDvisory Education, o reţea internaţională de ONG-uri şi companii din sectorul educaţiei şi care i-a avut co- organizatori pe cei de la International Education Center (IEC), un ONG cu activităţi în consliere educaţională, cu birouri în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
