Pentru ca un stil de management sa dea rezultate in timp, conteaza foarte mult ca toti angajatii companiei sa fie implicati intr-un proces continuu de imbunatatire. Mai important decat acest lucru este ca managerii de top sa fie primii care se implica, pentru ca ei sunt persoanele cu influenta cea mai mare din cadrul companiei.
"Majoritatea managerilor de top cred ca actiunea are loc in propriul birou, dar acest lucru este gresit. Managerii ar trebui sa fie tot timpul acolo unde se intampla lucrurile", este de parere profesorul Masaaki Imai, fondatorul Institutului Kaizen, prezent saptamana trecuta la Bucuresti cu prilejul organizarii celei de-a IV-a Conferinte Internationale Kaizen.
Imai a explicat faptul ca managerii eficienti ar trebui sa viziteze permanent centrul in care are loc productia propriu-zisa, locul unde se desfasoara vanzarile sau unde se opereaza datele pe calculator.
Vorbind despre filozofia Kaizen, Masaaki Imai spune ca aceasta consta in aplicarea unor principii care duc la o imbunatatire graduala a managementului companiei cu ajutorul implicarii angajatilor, de la nivelul de baza pana la top management. Iar acest lucru se face prin observatii punctuale la locul de productie, acolo unde se afla temelia oricarei afaceri si unde se pot remedia cel mai usor erorile.
De obicei, rezultatele efective dupa adoptarea principiilor Kaizen se pot vedea dupa sase luni sau un an. "Spre exemplu, sunt companii care au redus costurile cu 30% dupa sase luni de zile si au crescut productivitatea cu 100%", precizeaza Julien Bratu, cofondatorul Institutului Kaizen din Romania, adaugand ca una dintre companiile care au aplicat acest tip de management a reusit sa faca economii de 1,4 mil. euro, dupa ce si-a imbunatatit timpul de operare a imbutelierii produselor sale.
Spre deosebire de alte filozofii de management care au tendinta de a distruge principiile administrarii anterioare, Kaizen nu isi propune sa creeze revolutii in desfasurarea procesului de conducere, ci tinde sa construiasca pe ceea ce exista deja, pe un trecut pe care il accepta si pe care incearca sa-l imbunatateasca zilnic.
"Abordarea Kaizen presupune continuarea performantelor din trecut, imbunatatirea graduala a acestora cu rezultate de durata, spre deosebire de marile schimbari care produc rezultate imediate ce devin efemere de-a lungul timpului", explica profesorul Masaaki Imai, fondatorul Institutului Kaizen, prezent saptamana trecuta la Bucuresti cu prilejul organizarii celei de-a IV-a Conferinte Internationale Kaizen.
In Romania, pana in prezent, peste 15 companii au adoptat filozofia managementului de tip Kaizen. Printre acestea se numara companii care activeaza in domeniul bancar sau care ofera servicii de proiectare, arhitectura sau marketing, dar si servicii publice in consiliile judetene ori agentiile nationale de stat.
Acest interes ar putea fi explicat prin faptul ca desi managementul de tip Kaizen presupune eforturi zilnice de imbunatatire a productiei din partea tuturor angajatilor companiei, progresele se vad in timp si se mentin multa vreme.
Iar interesul companiilor de pe piata locala pentru acest tip de management a crescut tot mai puternic in ultimii ani.
"Spectrul este larg, sunt companii multinationale care au dezvoltat acest tip de management in tarile unde au situri de lucru si au venit in Romania nu numai ca sa profite de faptul ca este o tara low cost, ci si de managementul inteligent al resurselor de toate felurile, implicit cele umane. De asemenea, sunt companii romanesti cu management romanesc integral care au dezvoltat afaceri la o scara mai larga, in special in domeniul productiei, cu ajutorul filozofiei Kaizen", a explicat Julien Bratu, adaugand ca acest tip de management se poate adapta oricarui fel de industrie si de activitate economica intrucat cu ajutorul lui se reduc pierderile si costurile tocmai pentru ca ideea de baza a Kaizen este de a reduce timpul oricarei activitati si de a creste viteza ei. Iar la final, obiectivele principale sunt zero defecte, zero accidente si zero caderi ale echipamentelor.
Cu toate acestea, Bratu este de parere ca managamentul Kaizen poate fi aplicat in Romania numai daca initial se aplica cu rigurozitate standardizarea princiipilor acestuia.
"Romanii sunt oameni inventivi si harnici numai in conditiile in care sunt bine condusi. In anumite situatii ei pot face performante uluitoare, dar nu sunt foarte disciplinati. Pentru romani este esential sa se porneasca prin crearea unor standarde care sa simplifice cu mult managementul companiilor", explica el.
Contrar mentalitatii europene, filozofia Kaizen rezida in felul de a fi al japonezilor care nu sunt niciodata satisfacuti de performantele depuse.
"Japonezii sunt tot timpul nemultumiti si cred mereu ca poate exista o cale mai buna de evolutie. Ei nu vor spune niciodata ca sunt perfecti. Pe de alta parte, europenii se gandesc ca faptul ca un lucru nu da semne ca ar fi stricat atunci nu are niciun sens sa te apuci sa-l repari", explica Imai.
Esential in managementul Kaizen este faptul ca expresia "Timpul inseamna bani" este foarte bine ilustrata.
"Reducand timpul, se reduc costurile. Cum banii sunt cei mai dificil de masurat si se masoara in general post factum, dupa ce lucrurile s-au realizat, timpul este usor de masurat. Iti trebuie doar un ceas. Lucru pe care il poate face si operatorul si operatorul de la calculator si oricare manager", considera Bratu.
Managerii, principalii dusmani ai Kaizen
Institutul Kaizen a fost infiintat in Romania in martie 2004. A fost primul institut din Europa Centrala si de Est. In SUA si Japonia el exista din 1986, iar sediul central se afla in Elvetia. Timp de 20 de ani, s-a dezvoltat in Europa de Vest, in special in tarile bogate cu o industrie puternica, acestea fiind primele care au aderat la filozofia Kaizen.
Una dintre companiile care au reusit sa cuantifice rezultate remarcabile in urma implementarii filozofiei Kaizen a fost Toyota. Aceasta a reusit sa devina producatorul auto numarul unu in lume in conditiile in care utilizeaza de 60 de ani conceptele filozofiei Kaizen. Cu toate acestea, mai putin de 1% din companiile lumii au reusit sa obtina rezultate pozitive de pe urma acestui concept, iar principala cauza a esecului este de obicei lipsa de sprijin din partea top managerilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
