Daca sunteti ca majoritatea cititorilor de ziare, probabil ca tocmai ati avut un soc. Poate chiar va faceti griji ca un astfel de titlu ar putea fi un semnal de trezire, cine stie? Asa ca, doar pentru a lamuri lucrurile, acest articol a fost menit strict pentru divertisment. Nu va asteptati la nici o revelatie sau schimbare dupa ce il veti citi.
Am fost mai mult decat surprinsa sa gasesc recent in presa academica americana, in timpul cercetarii mele pentru dizertatia pe tema increderii in organizatii, articole despre spiritualitate Nu am putut rezista sa le citesc. Nu sunt inca prea numeroase, dar ies in evidenta din multimea de teme, concepte si teorii care impanzesc lumea academica internationala. Interesul meu legat de acest subiect nu este pur academic, deoarece am o experienta de aproape cincisprezece ani in acest domeniu si stiu exact ce inseamna sa fii inaintea timpului.
Inainte de a va povesti despre metanoia, vreau sa relatez o istorioara amuzanta care m-a bantuit ca o stafie mai mult de douazeci de ani. La acea vreme ma hotarasem deja ca voi deveni psiholog si devoram orice material imi cadea in mana. Unul din autorii mei preferati in acel stadiu timpuriu de idealism si entuziasm (si cine nu-si aminteste cu melancolie acele sentimente de mult duse de vant) era Alice Miller, ale carei carti m-au impresionat profund. Era un psiholog cu vederi psihanalitice care scria in special despre primele stadii de dezvoltare ale copiilor, dar nu numai. Voi parafraza aici unul dintre comentariile sale despre raspunsul pe care adultii il dau copiilor cand acestia intreaba care este diferenta dintre barbati si femei. Raspunsul ca "barbatii au maini si picioare mai mari" poate fi adevarat, dar nu este deloc la obiect. Acest comentariu al ei mi-a ramas in minte multi ani. De ce? Adultii reactioneaza la fel in multe situatii, nu doar in cazul intrebarii privind diferentele intre barbati si femei. Se pare ca este mai usor sa iei un adevar punctual si sa-l transformi intr-unul general, dar de cele mai multe ori complexitatea subiectului ramane ascunsa indaratul superficialitatilor.
Cand am citit despre spiritualitatea la locul de munca, cinica din mine nu contenea sa ma intrebe daca tot ce voi afla va fi ca "barbatii au maini si picioare mai mari"? Sa vedem ce spune literatura de specialitate!
Prabhu Guptar, caruia ii sunt recunoscatoare pentru ca mi-a trimis articolul sau "Perspectiva comparata a spiritualitatii la locul de munca", are cateva idei foarte pertinente pe care le voi aminti aici pe scurt. Sunt de acord cu el cand identifica sursa interesului pentru acest subiect in miscarea New-Age, in saracia psihologica si culturala cauzata de ateismul evolutionist, in presiunea psihologica asupra timpului creata de complexitatea tot mai mare si de nevoia insistenta de a alege, in evenimente de genul 11 Septembrie, precum si in reorientarea catre crestinism.
Sue Howard a fost cercetatorul care a introdus termenul de "metanoia" in legatura cu spiritualitatea in literatura academica. Prabhu Guptara mi-a explicat personal ca metanoia este un termen din Biblie, de origine greaca si tradus "convertire". In cercurile academice moderne este definit ca "o schimbare fundamentala a mintii in care indivizii ajung sa se considere capabili sa-si creeze lumea pe care o doresc cu adevarat, in loc sa reactioneze la circumstante asupra carora nu au nici un fel de control". Sue Howard mentioneaza in acest context un nivel "superior" de constiinta, de intelegere cosmica si de sincronizare. Articolul ei are o latura ezoterica, ce ma atrage pentru ca termenii si filozofia imi sunt familiare. Cu toate acestea, imi imaginez ca un manager dintr-o industrie de varf (sau un orice alt prefesionist), cu o pregatire traditionala, nu ar avea nici cea mai mica idee despre acest subiect si s-ar putea intreba: "De ce atata oboseala?". Buna intrebare!
Daca ai fost invatat ca lumea functioneaza intr-un anumit fel, te comporti si tu intr-un anumit mod in lumea aceasta care functioneaza intr-un anumit fel si ce-ar mai fi de zis? Depinde. De ce? De modul in care vrei sa privesti problema?
Daca ar trebui sa interpretez punctele de vedere ale lui Sue Howard si ale lui Prabhu Guptara pentru a gasi un numitor comun, n-as putea ajunge decat la concluzia ca lumea este pierduta. Au pierdut-o lacomia, irationalul, lipsa moralei, egoismul si toate celelalte fenomene pe care le intalnim in fiecare zi peste tot in lume. La toate seminariile mele incerc sa-mi aduc aminte sa-mi avertizez ascultatorii ca trebuie sa-si dea seama ca traim intr-o lume schizofrenica. Aceasta este una din fetele monedei.
Cealalta fata a monedei este ca aceasta lume pierduta isi cauta o iesire, o unealta de salvare, un crez, orice care ar aduce speranta si schimbare. Urmand firul gandirii mele despre lumea in cautarea unui punct de reper, mi-a venit in minte gluma despre betivul care, noaptea tarziu, si-a pierdut cheia chiar in fata casei sale. Cand un politist in trecere l-a intrebat de ce o cauta tocmai in mijlocul strazii, a raspuns: "Macar aici este putina lumina!". Suntem si noi asemeni betivului? Punem in practica propriile noastre versiuni ale mentalitatii de tipul "barbatii au maini si picioare mai mari"?
Ce as putea spune in legatura cu beneficiile spiritualitatii la locul de munca? Unele din avantajele cele mai amintite sunt intuitia si creativitatea, onestitatea si increderea, implinirea personala, angajamentul, rezultatele, pentru a numi doar cateva. Nu va suna ca o poveste? Numarul companiilor caracterizate in literatura de specialitate drept "organizatii spirituale" si care au si o situatie financiara buna este atat de mic, incat conform criteriilor statistice pot fi numite exceptii. Ele nu respecta normele si nu pot fi interpretate, analizate sau intelese. Aceasta nu inseamna deloc ca ceva nu este in ordine cu aceste organizatii. Nu este in ordine lipsa de intelegere pentru procesele care se produc in cadrul lor, precum si lipsa metodelor care ar face posibila reproducerea acestor rezultate si modele de comportament. Cata vreme privim organizatiile spirituale drept exceptie de la regula, fenomen aleator sau miracol, cadem victime unui fel de superstitie.
Literatura de specialitate despre spiritualitatea la locul de munca este la inceput si mai este inca nevoie de mult efort.
Dupa cincisprezece ani de munca in domeniul spiritual, pot spune ca procesele de transformare pe care le lauda cercetatorii sunt complexe. Daca as fi intrebata ce fac exact atunci cand lucrez cu indivizi sau cu grupuri, mi-ar fi greu sa gasesc cuvintele potrivite si sa-mi exprim gandurile intr-o maniera clara si teoretica.
Transformarea se petrece in oameni dincolo de spatiu si timp. Ea transcende gandirea noastra analitica. Pentru populatia "normala", aceste concepte sunt necunoscute chiar si in teorie, iar in practica cu atat mai putin. Daca intr-adevar spiritualitatea la locul de munca va deveni un concept viabil, noi toti trebuie s-o abordam in mod realist.
In prezent, prea multe pledeaza impotriva succesului spiritualitatii pe scara larga. Atat timp cat oamenii nu renunta la gandirea conform careia nu este nici o problema, dupa cum spune Guptara, sa folosesti marketingul pentru a "genera nevoi" in legatura cu o "serie tot mai mare de alegeri fara importanta in ceea ce priveste bunurile de larg consum", nu prea este speranta pentru lumea noastra. Atat timp cat sunt incurajate fapte si emotii negative, de ce ar incerca cineva cu scaun la cap sa schimbe starea de fapt? Cu totii ne-am insusit credinte gresite despre noi, despre lume si despre rolul nostru in ea. Este o provocare sa schimbi dintr-o data directia. Pentru multi oameni este imposibil, cel putin la ora actuala, sa renunte la masca de parada cu care se acopera in fiecare dimineata cand pleaca de acasa si sa se racordeze la propriul eu. Am fost pregatiti sa devenim ceea ce altii au avut nevoie si ne-am invatat sa idolatrizam eroii gresiti. Este mai mult decat inspaimantator sa te schimbi si 99% din oameni sunt prizonierii fricii. De ce ar vrea cineva sa fie un exemplu viu de metanoia cand pentru acesta nu exista nici un model si nu se da nici o recompensa? Din articolul lui Prabhu Guptara reiese ca umanitatea are nevoie de inspiratie, de curaj, de hotarare si de umilinta. Are absoluta dreptate, dar cati oameni cunoasteti care sa corespunda acestei descrieri?
Se pare ca metanoia nu este practic accesibila tuturor. Se refera la o stare de spirit, o atitudine, o perspectiva foarte diferita de cea adoptata in majoritatea timpului de cei mai multi dintre noi. Cred ca una din caracteristicile acestei stari este impulsul de a pune totul sub semnul intrebarii pentru o cauza nobila. Depasirea egoismului este cheia intregului proces. Racordarea la forta interioara este un alt element-cheie. Metanoia este solutia realista numai pentru cei care nu se mai identifica cu ceea ce societatea reprezinta. Trebuie lasate la o parte toate valorile (daca ele exista) care sunt imbratisate de obicei.
Sa presupunem ca ati fi gata sa va goliti sacul in cosul de gunoi, ati sti cu ce sa-l umpleti? si aceasta este adevarata problema: multi oameni simt ca ceva trebuie sa se schimbe, dar dificila intrebare este cum? Am intalnit multi astfel de oameni minunati gata sa faca o alegere diferita, dar care nu stiu cum sa foloseasca acest impuls pentru ca le lipsesc cunostintele, abilitatile si mijloacele necesare. Se simt neajutorati, dezorientati, frustrati sau amarati. Nici unul din aceste sentimente si stari nu este o baza potrivita pentru a-i salva (nici pe ei si nici lumea).
Recent, pe cand topica globalizarii era intens discutata, m-am intrebat de ce oamenii se opuneau atat acestui fenomen. Oamenii se tem de globalism, insa nu pot face nimic impotriva lui. Una din fetele acestui fenomen este ca individul nu mai conteaza. Orice fiinta omeneasca devine pur si simplu un bun usor inlocuibil. Daca modelul mai vechi nu mai este de ajuns, este inlocuit cu unul mai nou. Toata lumea are o functie (evident, alocata de altcineva si astfel controlat de altcineva), iar lucrurile merg doar daca aceasta functie este indeplinita. Aceasta este functia oribila a globalismului. Te lipseste de demnitatea omeneasca. Poate fi numit darwinism pur, construit artificial de anumite structuri economice care iti diminueaza posibilitatile de libera alegere si impiedica astfel producerea fenomenului numit metanoia. Este greu, daca nu chiar imposibil, sa-ti pastrezi spiritualitatea in aceste conditii. Daca a avea spiritualitate inseamna a da tot ce ai mai bun si a avea succes sau a contribui cu tot talentul tau special la munca pe care o faci (ca si la viata in general), sau a-ti exprima unicitatea in tot ceea ce spui sau faci, sau a simti acea forta supranaturala, supraomeneasca arzand in tine si a te elibera astfel de crezuri inguste si roluri apasatoare, atunci actuala evolutie nu poate sa conduca la spiritualitate, sau metanoia, sau la orice alt concept vechi sau nou.
Cealalta fata a globalismului include fenomenul spiritual de unitate si legatura interumana. Da, invatatura spirituala ne spune ca suntem cu totii unul, dar cata vreme nu o punem in practica nu putem sa facem nimic in aceasta privinta. Lumea exterioara se afla in intens conflict cu lumea noastra interioara, ceea ce duce la o stare de tensiune si la distrugerea armoniei. Cred ca Einstein a spus ca trebuie sa iesi dintr-un univers pentru a-l intelege. Majoritatea oamenilor sunt inca prizonieri in acest univers. Metanoia nu se afla printre limbile pe care le vorbesc.
Trebuie sa ma intreb de ce, intr-o lume a informatiei, procesele educationale netraditionale constituie un privilegiu? Cum poate cineva, chiar daca este capabil si are cele mai bune intentii, sa-si pastreze spiritualitatea intr-un context in permanenta conflictual, din cauza asteptarilor pe care munca le creeaza? Cu o luna in urma am tinut un seminar despre legile spirituale ale sanatatii si ale bolii. Nu m-am referit la un caz particular oarecare. Cei mai multi participanti simteau o nevoie extraordinara de a-mi impartasi experienta ca locul lor de munca ii imbolnavea. si nici macar nu ma aflam intr-o companie astfel incat oamenii sa se simta obligati sa lege topica seminarului de decor. Nu am intalnit reactia tipica "a fost din cauza mamei" sau "a fost din cauza prietenului", ci "a fost din cauza sefului". Ce ne face munca? Ce ne face globalismul? si cum ne poate ajuta spiritualitatea?
Eu cred ca spiritualitatea poate face multe si variate lucruri pentru noi. In primul rand insa, trebuie sa ne dam seama de un paradox aflat chiar inaintea ochilor nostri. Viziunile si filozofiile economice traditionale au creat o situatie care reprezinta, in ceea ce priveste spiritualitatea si metanoia, un modern "nod gordian". Asa cum se observa in literatura de specialitate, in prezent are loc o shimbare in paradigmele de cercetare, dar eu va spun ca nodul nostru inca este aici- nemiscat si neatins. Trebuie sa ne formam insa contextul, oportunitatile de invatare, materialele care sa ne transfigureze constiinta in ceva nou, ceva ce majoritatea oamenilor nici macar nu stiu ca exista (cu toate ca exista in fiecare din noi si ca reprezinta singura sursa adevarata de ajutor si inspiratie). Metanoia si spiritualitatea presupun sa poti avea un impact si sa simti ca te afli in locul si la momentul potrivit, fiind in acelasi timp conectat la o energie sau forta dincolo de intelegerea si puterea de descriere omeneasca.
Sunt intru totul de acord cu Prabhu Guptara, cand afirma ca scepticismul cu care este privita spiritualitatea la locul de munca este pe deplin justificat, pe de o parte, si ca in acelasi timp putem sa ne folosim de sansa pe care ne-o ofera, pe de alta parte.
In ultimii 15 ani m-am convins prin propria munca de avantajele spiritualitatii, de schimbarile pe care le produce, de ajutorul pe care ti-l da in a-ti pastra optimismul si speranta, si simtul realitatii in acelasi timp. Mi-as dori ca mai multi oameni sa ajunga la convingerea ca metanoia se poate invata si apoi trai si ca spiritualitatea la locul de munca este singura alternativa viabila pentru viitorul nostru.
*Cristiana Pudroski este specialist in psihologia economica, consultant in management si cercetator. Ea a parasit Romania in urma cu 25 de ani si acum locuieste la Viena. Si-a completat studiile la Universitatea din Viena si Universitatea Harvard, iar in prezent pregateste lucrarea "Incredere si leadership in organizatii" la Institutul de Psihologie al Universitatii din Viena.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
