Pentru a supravieţui schimbărilor economice rapide şi unei competiţii tot mai agresive, este nevoie de capacitatea de a reacţiona rapid şi de eficienţă, iar în acest sens conglomeratele germane experimentează cu noi modele de afaceri care includ adesea simplificare şi descentralizare.
Acţionarii adaugă şi ei presiuni suplimentare. Simplificare înseamnă adesea reduceri de personal. La VW, simplificare va însemna şi reducerea influenţei angajaţilor în deciziile de conducere.
Oţelul este o parte esenţială a businessului ThyssenKrupp, însă CEO-ul Heinrich Hiesinger crede că legendarul grup al industriei germane trebuie să renunţe la aceasta pentru a supravieţui. Presiunile investitorilor în acest sens sunt mari. Ei vor o companie funcţională şi profit. Însă presiunile salariaţilor sunt şi mai mari. Mulţi dintre ei cred că îşi vor pierde locurile de muncă.
La Siemens, un alt grup industrial legendar al industriei germane, în ultimele săptămâni au avut loc proteste de amploare ale angajaţilor. Siemens a anunţat 6.900 de disponibilizări în întreaga lume, dintre care jumătate în Germania, într-un program de simplificare a businessului.
La Volkswagen, un mare exportator al Germaniei şi cel mai mare producător auto din Europa, o cină tradiţională care ar trebui să-i aducă pe liderii sindicali alături de executivi s-a transformat în dovada tensiunilor dintre cele două tabere. La VW s-ar pregăti un nou model de management în care sindicatele ar avea mai puţină influenţă în deciziile de conducere.
Anul trecut compania, subiectul principal al scandalului Dieselgate, care a înghiţit şi alţi producători auto europeni, a anunţat eliminarea a 23.000 de locuri de muncă din Germania până în 2020. Pierderea netă de posturi ar fi de doar 14.000 deoarece VW ar adăuga 9.000 de locuri de muncă în sectoare precum digitalizarea şi electromobilitatea.
La Deutsche Bank, liderul industriei financiare germane, CEO-ul John Cryan a sugerat recent că roboţii ar putea înlocui jumătate din cei 97.000 de angajaţi ai băncii. Şi Deutsche Bank, implicată în multiple scandaluri din care a ieşit lovită de amenzi de miliarde de euro, este într-un proces de transformare a businessului. La sfârşitul anului 2015, banca a anunţat eliminarea a 9.000 de poziţii într-un plan de restructurare de cinci ani. Până acum au fost desfiinţate 4.000 de locuri de muncă. Tehnologia, a explicat Cryan, îi va permite Deutsche Bank să ducă până la capăt restructurările de personal propuse şi să meargă chiar mai departe, notează CNBC.
Pentru a supravieţui schimbărilor economice rapide şi unei competiţii tot mai agresive, este nevoie de capacitatea de a reacţiona rapid şi de eficienţă, iar în acest sens conglomeratele germane experimentează cu noi modele de afaceri care includ adesea simplificare şi descentralizare.
Acţionarii adaugă şi ei presiuni suplimentare. Simplificare înseamnă adesea reduceri de personal.
În Germania, aceste restructurări vin când populismul politic este în plină ascensiune, dovadă fiind rezultatele bune în alegeri ale partidului eurosceptic şi antiimigranţi de dreapta Alianţa pentru Germania.
ThyssenKrupp vrea să-şi separe divizia de oţel - din care a evoluat în ceea ce este astăzi -, care ar fuziona apoi cu operaţiunile europene ale grupului indian Tata Steel. Entitatea nou creată ar deveni al doilea cel mai mare producător de oţel din Europa, după ArcelorMittal şi un concurent mai serios pentru jucătorii din China. Salariaţii de la ThyssenKrupp cred că fuziunea se va traduce prin restructurări de personal, scrie Deutsche Welle.
„Vrem să transformăm ThyssenKrupp într-un grup industrial puternic“, a explicat CEO-ul Heinrich Hiesinger. Supracapacitatea de pe piaţa europeană este una dintre problemele de structură pe care industria încă nu le-a rezolvat, a explicat Hiesinger. El conduce ThyssenKrupp de aproape şapte ani. Cea mai profitabilă divizie a companiei a ajuns să fie cea de lifturi.
Analiştii estimează că fuziunea diviziei de oţel cu operaţiunile Tata va avea ca rezultat desfiinţarea a 4.000 de locuri de muncă. În urmă cu câteva săptămâni, circa 8.000 de angajaţi au ieşit să protesteze pe străzile oraşului Andernach, unde ThyssenKrupp are o uzină care produce tablă, notează Handelsblatt.
Sindicatul care-i reprezintă pe muncitori IG Metall cere garanţii pe termen lung pentru locurile de muncă. „Cerem un deceniu de siguranţă pentru locuri de muncă, pentru fabrici şi investiţii“, a afirmat Detlef Wetzel, lider sindical şi vicepreşedinte al consiliului de supraveghere.
Reprezentanţii angajaţilor ocupă jumătate din locurile boardului companiei. Nu doar angajaţii s-au arătat îngrijoraţi. Fuziunea a fost un subiect de campanie electorală pentru politicienii germani. Îngrijoraţi s-au arătat în special social-democraţii, care au înregistrat una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria partidului lor.
„ThyssenKrupp nu vrea să pună cărţile pe masă, dar muncitorii cer pe bună dreptate mai multă transparenţă“, spune Andrea Nahles, şeful grupului parlamentar al social-democraţilor.
La Siemens, prăbuşirea pieţei turbinelor a forţat compania să elimine mii de locuri de muncă şi să anunţe închiderea a trei uzine în Germania.
Sindicatele au promis că vor rezista până la sfârşit. Grupul ca întreg a înregistrat profituri operaţionale record pentru anul fiscal 2016-2017, însă divizia de energie electrică şi gaze a raportat prăbuşirea comenzilor cu 30%. „Dacă vrem ca această afacere să aibă un viitor, trebuie să reacţionămî, a spus CEO-ul Siemens Joe Kaeser. Sindicatul IG Metall a scos oamenii în strădă în semn de protest. Până la 11 fabrici ar putea fi închise. Reducerile de personal ar afecta mai ales zona de est a Germaniei, iar acest lucru i-a alertat pe politicieni.
A alertat chiar şi biserica protestantă. „Închiderea fabricilor ar reprezenta o tăietură semnificativă în peisajul industrial din Germania de Estî, a spus Michael M¸ller, primarul Berlinului. Siemens a promis sindicatelor în 2010 că va proteja toate fabricile şi locurile de muncă din Germania. Martin Schulz, liderul social-democraţilor, a spus că liderii Siemens sunt „complet iresponsabiliî şi că reducerile de personal „pun în pericol Germania ca locaţie pentru afaceriî. CEO-ul de la Siemens, Joe Kaeser, l-a acuzat în schimb pe politician de populism. Ministrul economiei Brigitte Zypries a îndemnat compania să-şi regândească planurile de restructurare, mai ales pe cele din fosta Germanie de Est, avertizând că astfel de măsuri ajută populismul politic.
Guvernul nu are autoritate legală să prevină restructurările de personal la companiile private. Însă are la dispoziţie alte mijloace pentru a pune presiuni pe firme, inclusiv prin politici corporate şi reevaluarea licenţelor de export.
La VW, liderii sindicali se tem că managementul vrea să le reducă puterea de a influenţa deciziile companiei. Dacă acest lucru este adevărat, balanţa puterii va înclina spre acţionari, mai ales spre familiile Porsche-PiÎch.
Un conflict între angajaţii VW şi management a escaladat zilele trecute până la punctul în care cele două tabere n-au mai putut sta în aceeaşi încăpere. Liderii sidicali au boicotat o cină ţinută în mod tradiţional în ajunul unei întâlniri importante a boardului de supraveghere al VW. În ultimul minut, preşedintele consiliului Bernd Osterloh a decis că va cina cu colegii săi sindicalişti, care ocupă jumătate din cele 20 de locuri din board-ul de supraveghere. Acest consiliu este puternic deoarece poate angaja sau concedia executivi, stabileşte dividendele şi decide în ceea ce priveşte schimbările de strategie. Handelsblatt a aflat din surse că refuzul lui Osterloh are la bază teama că şefii de la VW încearcă să limiteze influenţa angajaţilor în deciziile cheie ale companiei.
