La 1 mai, noile state membre ale UE au implinit doi ani de la integrare. A ramas mai putin de un an pana cand noile state in curs de aderare, Romania si Bulgaria, se vor alatura celor 25. Acesta este un moment foarte bun pentru a revizui atat impactul pe care aderarea l-a avut asupra pietei fortei de munca in regiune, cat si potentialul celor mai noi membri. Mai mult decat atat, aceasta este o perioada cheie pentru statele membre care doresc sa mentina barierele impuse cetatenilor noilor tari din Uniune care doresc sa lucreze in strainatate.
Este asadar momentul sa aruncam o privire asupra modului in care migratia in cadrul Uniunii extinse a afectat piata de munca la nivel european dupa momentul integrarii noilor state membre.
Este evident ca aderarea la UE a crescut ritmul investitiilor straine si a revelat resursele limitate in privinta anumitor competente, mai ales in finante si IT. Unii observatori au sugerat ca relativa deschidere catre investitii care exista deja inaintea aderarii la UE va fi urmata de o crestere nesemnificativa a investitiilor dupa momentul aderarii. Dar aceste temeri s-au dovedit nefondate, cand un val de companii mai mici au descoperit beneficiile investitiilor in tari cum ar fi Cehia; in acest fel comertul la scara mica intre tari a devenit o obisnuinta fara complexitatea operatiunilor de control la vama. Ca efect imediat, varietatea oportunitatilor pentru tinerii profesionisti in tara lor de origine nu a fost niciodata mai mare. Explicatia faptului ca piata fortei de munca in Cehia nu a suferit de o migratie spre exterior este existenta oportunitatilor pe care oamenii le pot exploata in tara, fara nevoia de a se muta.
Acest caz contrasteaza destul de mult cu cel al tarii vecine, Polonia, unde nivelul ridicat si continuu al ratei somajului, mai ales in anumite regiuni, a facut ca polonezii sa caute oportunitati de lucru in alte parti ale UE. Disponibilitatea istorica a polonezilor de a migra, mai ales catre locuri unde deja exista o comunitate substantiala de conationali, este confirmata judecand dupa numarul mare de persoane care migreaza inspre Marea Britanie.
Cerere mare de angajati in anumite sectoare
Praga si, in proportie mai mica, Budapesta raman orasele preferate pentru companiile care doresc sa creeze atat birouri regionale, cat si centre suport sau asa-numitele "shared services centre". Cu toate acestea, raspandirea efectiva a acestor operatiuni arata ca ele pot fi gasite in proportie din ce in ce mai mare in multe alte tari din regiune, precum si in orase altele decat capitalele. Perspectiva este in continuare pozitiva, tot mai multe planuri de investitii sunt in curs si investitori recenti fac public succesul venirii lor in regiune. Slovacia continua sa se concentreze mai mult pe productie decat pe servicii si acum produce mai multe masini per capita decat orice alta tara din lume. Recentul boom arata ca zona Bratislava este aproape in totalitate "sold out" din punctul de vedere al posibilitatilor de angajare, dar alte parti ale tarii sunt si ele in curs de a recupera avantajul. Statele baltice cunosc si ele situatii similare. Mai multe companii au raportat capacitate redusa de forta de munca in anumite sectoare, in conditiile in care cativa investitori majori au epuizat numarul candidatilor eligibili pe pietele respective, de altfel destul de reduse ca dimensiuni. In acelasi timp, ridicarea restrictiilor la imigrare, in Marea Britanie de exemplu, s-a dovedit foarte atragatoare pentru locuitorii statelor baltice si cei ai Poloniei. Un exemplu fara precedent al acestei tranzitii este faptul ca rata somajului in Lituania a fost redusa la jumatate in mai putin de un an.
In afara Uniunii
In afara grupului de noi state membre ale UE, Rusia continua sa se dezvolte, ca si Romania si Bulgaria, unde aderarea la UE este prevazuta pentru 2007 sau 2008. Apro-pierea de Uniune si costurile fortei de munca in regiune sunt aproape la fel de atractive ca si conditiile oferite de China, ceea ce face ca aceste tari sa fie urmatoarele tinte pentru influxul de functii in domeniul productiei. Urmatorul pas interesant va fi de a observa ce companii isi vor muta sediile centrale la nivel european, nu doar cele regionale, catre orase din noile state membre ale UE. Vechiul model de a plasa sediul central in aceeasi locatie cu cea unde compania isi desfasoara cea mai mare parte a operatiunilor este perimat. Pe masura ce companiile isi restructureaza in mod continuu sistemele de aprovizionare si isi transfera facilitatile de productie in locatii cu costuri scazute (China, Slovacia sau Romania), incepe sa creasca numarul reloca-rilor birourilor centrale paneuropene din orase precum Lon-dra sau Paris in locuri cum ar fi Geneva sau Z?rich. Avantajele aderarii nu s-au simtit in mod uniform in regiune. Este neclar cat din cresterea puternica a Slovaciei este legata de aderarea la Uniune si cat are legatura cu pionieratul sau cu initiativa de impozitare cu 19%. Rata impozitului cu siguranta a pus tara pe harta Europei ca potentiala locatie pentru multi investitori, dar nu este evident daca aceasta ar fi ajutat fara amplasarea sa avantajoasa si fara granitele nou-deschise. Marea necunoscuta inainte de aderare a fost proportia in care oamenii vor exploata avantajele principiului de libera migrare a fortei de munca in cadrul Uniunii, pentru a se indrepta catre mai vechile tari membre. Inainte de 2004, problema migrarii era vazuta ca o cauza de ingrijorare atat pentru tarile preocupate de eventualitatea de a face fata volumului mare de forta de munca din afara, cat si pentru cele preocupate de eventualitatea de a pierde personal calificat, in cautarea unui nivel de compensare mai ridicat in afara tarii.
Un val proaspat de forta de munca
In ultima instanta, numai Marea Britanie, Irlanda si Suedia au fost suficient de curajoase incat sa ridice restrictiile inca din prima zi si dovezile par sa sugereze faptul ca multe din ingrijorari au fost nejustificate; un numar mare din persoanele respective au fost asimilate fara probleme de catre pietele spre care au migrat. O intrebare este daca Germania si Austria sunt pregatite sa isi mentina restrictiile. Ar putea fi influentate de contributia neta de 500 mil. lire sterline (727 mil. euro) inregistrata in economie de la aderarea celor zece tari noi, conform estimarii facute de Home Office - ul britanic. Alte tari se adapteaza pas cu pas la piata de munca in schimbare; in Olanda, persoane originare din tarile in curs de aderare pot lucra ca si prestatori de servicii pentru alti angajatori din UE, daca nu in acelasi regim ca al angajatilor locali olandezi.
In anii ce vor urma, cresterea rapida a noilor state membre ale UE pare sa fie asigurata cel putin pe termen mediu, iar perspectivele pentru angajatii din aceste tari si pentru cei ce cauta de lucru in alte parti raman favorabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
