Salariile s-au triplat de la criză încoace, iar marşul va continua, chiar dacă într-un ritm mai scăzut, într-o economie în care lipsa forţei de muncă devine o problemă de siguranţă a societăţii.
Majorarea salariilor a antrenat o creştere puternică a consumului care, neputând fi satisfăcut de oferta internă, a antrenat majorarea deficitelor la cote aproape de cele din vremea crizei. Dar constrângerile de pe piaţa muncii şi nevoia ca discrepanţele dintre România şi ţările bogate ale Uniunii Europene să se reducă vor presa şi în acest an pentru majorarea salariilor, spun specialiştii în resurse umane.
„România este campioană la migraţie, migraţia forţei de muncă va exista în continuare. În zona privată salariile cresc cu 4-5%, ceea ce este firesc, fără o inflaţie mare, aşadar creşterile în companii vor fi moderate. Nu ştiu cât va mai fi sustenabilă creşterea salarială. Companiile au bugete pentru creşteri salariale la o medie de 4-5%”, spune Oana Botolan Datki, managing Partner la Cteam România, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, la solicitarea ZF.
Indiferent de obiecţiile economiştilor care arată că salariile cresc peste productivitate, majorarea veniturilor, chiar şi pe cale administrativă, s-a reflectat în nivelul de trai: PIB-ul per capita raportat paritatea standard a puterii de cumpărare a crescut de la 52% din media UE în 2009, la 65% din această medie, în 2018.
Economia a crescut în ultimii ani puternic, însă aproape exclusiv prin consum, fapt ce a antrenat o majorare puternică a deficitelor, în special a deficitului comercial. Astfel, România a ajuns să fie „o piaţă mai mult de import decât de export”, spune Oana Botolan Datki.
„Creşterea salarială este un lucru bun. Deficitul comercial nu este provocat neapărat de creşterea salariilor, ci de lipsa unor politici economice care să aibă rezultat sporirea producţiei. Aceste politici economice ar fi trebuit să-i stimuleze pe producători şi să stimuleze consumul de produse naţionale. Migraţia forţei de muncă nu ţine doar de bani, ci şi de deciziile sociale, dar bunăstarea oamenilor are ca factor principal creşterea salariilor”, spune, la rândul său, Adrian Benta, consultant fiscal, la solicitarea ZF.
Salariile au crescut de la 1.300 de lei, salariul mediu net în 2009, la 3.300 de lei în decembrie 2019. Taxele au scăzut în ultimii ani, iar consumul s-a majorat puternic, astfel că România a importat în 2019 mai mult decât a exportat, cu 17,2 mld.euro. Însă dezastrul proorocit în urmă cu câţiva ani, (când guvernele trecute şi-au făcut o politică din majorarea salariului minim), anume că aceste majorări vor avea ca rezultat închideri de fabrici, nu s-a produs. Chiar dacă economia încetineşte, furtuna mai aşteaptă: economia creşte şi salariile odată cu ea.
