Profesii

PNL promite primele măsuri la guvernare: Majorarea salariului minim brut, after-school generalizat şi masă caldă în toate şcolile

Ludovic Orban, premierul României: Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%.

Ludovic Orban, premierul României: Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%.

Autor: Iulian Anghel

20.11.2019, 00:05 11452

♦ De la introducerea în şcoli a programului Cornul şi laptele, în guvernul Adrian Năstase, acum 15 ani, toate guvernele ce i-au urmat au promis să sară şi mai sus: un măr pentru fiecare copil, miere de albine pentru fiecare copil ♦ PNL, ajuns la guvernare de două săptămâni, în urma căderii guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă, promite o masă caldă pentru toţi copiii, program after-school generalizat, dar şi majorarea salariului minim pe economie.

Prima săptămână din viaţă guvernul Orban şi-a petrecut-o plângându-se ce dezastru financiar a găsit la instalare: deficite uriaşe, o contabilitate a finanţelor publice ţinută paralel.

Acum însă tonul a coborât. PNL este, ca orice partid, interesat de scorul electoral. Şi nu de acesta de la prezidenţiale. Pentru că, dacă câştigă prezidenţialele, dar nu şi alegerile locale şi pe cele generale din 2020, nu face altceva decât să revină la situaţia de acum două săptămâni.

Aşa că este atent. A spus PSD că măreşte salariul minim brut pe economie cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2018? PNL s-a pus pe calcule şi mai pune 50 de lei. În ciuda faptului că este înconjurat de economişti ordoliberali care în ultimii ani au cerut chiar eliminarea salariului minim pe economie, şeful PNL şi şef al guvernului, totodată, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de la 1 ianuarie 2020 cu exact 7,2%. La un salariu minim brut actual de 2.080 de lei, rezultă o creştere de aproape 150 de lei, până la puţin peste 2.200 de lei. Deci peste propunerea PSD.

Explicaţia lui Ludovic Orban, pe Facebook, acolo unde s-au mutat declaraţiile oamenilor politici: „În cursul acestei săptă­mâni, definitivăm propunerile pentru for­mu­la de calcul al salariului minim. Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%“.

Problema salariului minim pe economie este că el nu e plătit de guvern – pentru că statul mai are puţini angajaţi plătiţi cu salariul minim. Aşadar, mediul privat va plăti. În ciuda a ceea ce spun consultanţii şi economiştii, datele ajunse publice, de la ultima discuţie despre majorarea salariului minim brut (octombrie 2018), arătau că 60% dintre angajaţii din mediul privat erau, la acea vreme, plăţiţi cu salariul minim

(2 milioane de angajaţi din cei 3,5 milioane de angajaţi din mediul privat). Acum, că astfel de salarii sunt aşa, este obligaţia Fiscului să descopere de ce. Însă o altă măsură anunţată de guvernul PNL este că va renunţa la supraimpozitarea joburilor part-time (indiferent de orele lucrate, plăteşti azi contribuţii la salariul minim). Aceasta a fost o măsură luată pentru a reduce evaziunea - oamenii vin la job opt ore, dar sunt plătiţi pe un contract part-time de 4 ore, de pildă, având, prin urmare, mai puţin de plătit bugetului, dar şi conturi goale la pensie. PNL va trebui aici să arate cum va corecta situaţia.

 

After-school şi o masă caldă

Nu doar premierul vine cu proiecte, ci şi vice­premierul Raluca Turcan. Toţi părinţii se plâng de programul educaţional încărcat al co­piilor lor. A intrat de curând în vigoare un act normativ care reduce numărul de ore în şcoli. Dar, dacă această decizie rezolvă o pro­ble­mă, ea creează o alta. Numărul de copii este din ce în ce mai mic, iar cel al profesorilor din ce în ce mai mare. Numărul minim de şcolari într-o clasă în învăţământul primar este de 12, media fiind de 20. La rândul lor, profe­sorii au o normă didactică. Norma di­dac­tică di­feră în funcţie de tipul de învă­ţă­mânt, dar este de 18 ore pe săptămână în învă­ţământul gim­nazial.

Dacă reduci numărul de ore, îl laşi pe profesor fără orele ce-i trebuie ca normă. Cum bazinul de elevi este din ce în ce mai mic, atunci profesorul nu-şi face norma, clasele se comazează, iar cineva rămâne fără job.

Nu dăm pe nimeni afară, spune PNL – deşi susţinea altceva înainte de ajunge la guvernare.

Soluţia: generalizarea sistemului „after-school“ în toate unităţile de învăţământ. Profesorii îşi fac astfel norma. În plus, copii vor beneficia de o masă caldă. De unde bani pentru asta? Din fonduri UE, spune vicepremierul Turcan.

Însă abia a trecut o săptămână de când noul ministru al finanţelor Florin Cîţu a arătat că, din cele 20 de miliarde de lei programare în legea bugetului şi neîncasate la buget, 10 miliarde de lei sunt neîncasări din taxe şi 10 miliarde de lei neîncasări din fondurile programate a fi primite de la UE. În plus, este greu de crezut că UE va accepta un astfel de proiect al vicepremierului român – deocamdată programele UE sunt pentru dezvoltare, nu pentru consum.

Acestea sunt proiecte. Dar guvernul are şi realizări. A demis cu o viteză maximă - şi, probabil, că după prezidenţialele de duminică viteza va spori - o bună parte a eşalonului doi din ministere.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO