Peste 6,5 milioane de romani intră în categoria aşa-numiţilor "asistaţi social", însă 60% dintre beneficiarii acestor alocaţii (adică 3,8 milioane) sunt copii sau persoane aflate în concediu de creştere a copilului.
Statul cheltuieşte anual 10 miliarde de lei cu cei 6,5 milioane de romani care primesc bani din "beneficiile şi serviciile de asistenţă socială", însă cea mai mare parte a acestora sunt copii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Muncii.
Astfel, din totalul celor 6,5 milioane de asistaţi social, 3,7 milioane (adică 57% din total) sunt copii care primesc alocaţie de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar 1,55 milioane (24% din total) sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care îngrijesc oameni cu dizabilităţi. De asemenea, aproape 280.000 de persoane primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale per membru de familie sunt foarte mici), iar 138.000 sunt persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copiilor.
"Romania are nevoie de o clarificare a termenului de "asistat social", pentru că mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau copiii care primesc alocaţii nu au ce căuta în categoria asistaţilor. Copiii provin din familii care plătesc taxe şi impozite, iar mamele au contribuit la bugetul de stat anterior, direct sau indirect. Este o exagerare atunci cand se spune că Romania este un stat social, pentru că nu este deloc aşa, din contră. Dar există o problemă, pentru că nu este reglementat deloc bine fondul prin care se alocă aceste sume", a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.
Într-adevăr, statul plăteşte, prin intermediul bugetului Ministerului Muncii, şi "asistaţii social" care primesc banii pentru că se încadrează în categoria celor care primesc "beneficii şi servicii de asistenţă socială", dar şi pensionarii (care sunt în număr de 5 milioane de persoane) sau şomerii (cele circa 420.000 de persoane înregistrate în evidenţele agenţiilor de ocupare, din care numai 90.000 primesc indemnizaţie de şomaj de la stat).
"Toată lumea ţipă că Romania e stat social pentru că o mare parte din buget merge pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, însă cei care primesc salarii o fac pe baza unei munci prestate, iar pensionarii primesc pensii pe baza contribuţiei pe care au avut-o de-a lungul vieţii active. Fondul din care sunt plătite aceste sume trebuie reglementat foarte bine, categoriile de finanţare trebuie diferenţiate şi finanţate diferit în funcţie de importanţa unor obiective naţionale: dai mai mult copiilor, oferi mai puţin persoanelor apte de muncă etc.", a mai spus profesorul Coşea.
Statisticile arată că mai puţin de 250.000 de persoane la nivel naţional sunt beneficiarii venitului minim garantat, aceasta fiind categoria cel mai frecvent menţionată din randul asistaţilor social, atat de către guvernanţi, cat şi de angajatori, pentru că sunt în randul acestora unele persoane care nu vor să se angajeze pentru că primesc acest venit lunar.
Însă sumele cheltuite cu această categorie de asistaţi nu sunt foarte mari. În 2015, spre exemplu, o familie din Romania care s-a încadrat în categoria beneficiarilor de venit minim garantat a primit, în medie, un venit de 230 de lei pe lună.
"Trebuie să existe o evaluare foarte corectă a celor care au dreptul să primească venitul garantat, pentru că am auzit de persoane care vin să-şi ia ajutorul social cu maşina. Această categorie de locuitori reprezintă de fapt o masă electorală, pentru că sunt la dispoziţia primarului, iar acesta îi poate manevra cum doreşte", a mai spus Mircea Coşea. La nivelul Uniunii Europene, bugetele alocate de state pentru pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru familie şi pentru copii etc. intră la capitolul "protecţie socială" (nu asistenţă socială), iar ponderile din buget alocate sunt mult mai mari în alte state decat în Romania.
Spre exemplu, dacă în Romania 3,2% din cheltuielile guvernamentale sunt alocate beneficiilor pentru familie şi copii (alocaţiile copiilor, indemnizaţiile pentru mame, alocaţiile pentru susţinerea familiei etc.), Germania alocă, pentru acelaşi tip de beneficii, 3,6% din cheltuielile guvernamentale, iar Franţa 4,4% din cheltuieile statului, potrivit datelor Eurostat. De asemenea, în cazul beneficiilor alocate pentru persoanele cu dizabilităţi, Romania alocă 2,3% din cheltuielile bugetare, în timp ce Germania acordă 6,9%, Franţa 4,9%, Olanda 10%, iar Norvegia 13,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
"Trebuie clarificate foarte bine categoriile de persoane asistate social şi trebuie concepute obiective generale care să conveargă în direcţia asta, pentru a prioritiza ce sprijinim: îi sprijinim pe cei care mor de foame şi nu au adăpost, îi sprijinim pe copiii instituţionalizaţi care se află într-o situaţie disperată, etc.", a mai spus profesorul Mircea Coşea.
