„Afacerile de la zero“ ale României au angajat peste 50.000 de oameni în ultimii cinci ani. Capitala şi Clujul rămân cele mai aglomerate pieţe ale muncii.
Din 2011 şi până la finalul anului trecut, mediul antreprenorial românesc a reuşit să adune aproape 26.000 de „afaceri de la zero“.
Majoritatea micilor antreprenori au ieşit la lumină tot în zonele cu economii puternice cum ar fi Bucureşti, Cluj sau Timiş. Luând în calcul condiţia de a crea cel puţin două locuri de muncă pentru înfiinţarea unei „afaceri de la zero“ (SRL-Debutant), în ultimii cinci ani, micii antreprenori, care practic s-au născut în criză, au reuşit să creeze, prin businessurile pe care le-au pus pe picioare, mai mult de 50.000 de locuri de muncă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Astfel, aceste businessuri au generat 13% din cele peste 400.000 de joburi care au îngroşat piaţa muncii în acelaşi interval.
Cum locurile de muncă sunt direct proporţionale cu numărul de SRL-D-uri apărute pe piaţă, cele mai multe recrutări operate de micii angajatori s-au concentrat tot în zonele care s-au conturat drept motoare ale economiei locale şi unde şomajul este aproape de zero, cum sunt Timiş, Cluj şi Bucureşti. Aici au fost create peste 3.000 sau chiar peste 6.000 de noi locuri de muncă prin intermediul SRL-D-urilor. Pe de altă parte, în judeţele sărace ale României, cum ar fi Covasna, Călăraşi sau Vaslui, numărul de persoane care lucrează pentru astfel de „afaceri de la zero“ abia se apropie de 200 sau 300 de angajaţi, conform calculelor ZF.
