"Avantajul economiei romanesti este ca, daca esti dispus sa platesti, poti avea forta de munca la un nivel ridicat de calificare. Principalul dezavantaj par sa fie costurile non-salariale ridicate si migratia constanta a fortei de munca, atat in interiorul, cat si in afara tarii. Pe de alta parte i-ar fi de ajutor mediului de business daca ar exista o mai mare flexibiliate si transparenta in relatia cu autoritatile", spune Joan Davidson, audit manager al Novartis, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume.
Rob Gallo este pe jumatate australian si jumatate italian si a fost pana de curand head of public affairs al British American Tobacco (BAT). Gallo este pentru prima data in Romania. "Auzisem de Nadia, de Transilvania, dar nu auzisem de manageri romani. Romania este prezentata in strainatate ca o economie care creste, dar nu capteaza atentia marilor jurnale de stiri din lume", afirma el.
Vizita studentilor programului de Executive MBA al International Institute for Management Development (IMD) din Elvetia face parte din modulul de pregatire practica si se inscrie intr-un program care include Irlanda, Romania, Sillicon Valley si Shanghai. Tema lor a fost sa aleaga unde si-ar investi banii: in Irlanda sau in Romania.
Desi a fost putin dezamagita de Romania la inceput, Lin Xiu, director al DSM Limited din China, spune ca ar recomanda o investitie aici, in detrimentul Irlandei. De ce? "Sunt doua mari avantaje: primul este cel al costurilor, care sunt in continuare scazute, si al doilea ar fi productivitatea muncii si abilitatile lingvistice ale angajatilor romani", explica ea.
Printre principalele dezavantaje identificate de executivii straini dupa intalnirile cu reprezentantii managementului romanesc se numara calitatea infrastructurii si lipsa autostrazilor care sa lege marile orase din tara.
"Aceste neajunsuri impiedica dezvoltarea afacerilor si logistica businessurilor. Pe de alta parte, nu exista suficienta incredere din partea mediului de afaceri in autoritati", este de parere Lin Xiu, care lauda antreprenoriatul romanesc, dar spune ca din discutiile cu manageri romani i s-a parut ca acestia nu sunt suficient sprijiniti de autoritati.
Sunt cateva motive pentru care vizita executivilor de la IMD a ajuns si la Bucuresti. "Ca parte a programului de Executive MBA, obisnuiam sa ne ducem studentii in trei locatii: Asia, in special Shaghai, America de Nord, respectiv Sillicon Valley si Irlanda. Justificarea pentru alegerea acestora era urmatoarea: ideile iau nastere in Sillicon Valley, sunt transformate in produse in Asia, si la mijloc se afla aceste economii mai mici, ca Irlanda, care concureaza pentru atragerea investitiilor straine", spune John Walsh, director al programului de Executive MBA.
"Dupa ce am facut asta de cateva ori (din 2000 - n.r.) ne-am dat seama ca oamenii se intorc din Irlanda si se intreaba cum s-ar aplica povestea acestei tari in Europa de Est. Ne-am uitat la cateva economii din zona si ne-am dat seama ca Cehia si Ungaria sunt prea dezvoltate si mai putin interesante pentru studiul de caz propus studentilor nostri. Ne trebuia ceva contrastant cu Irlanda, asa am ajuns la Romania", spune Walsh, care adauga ca stia o parte din managementul Coca-Cola HBC si ca mai fusese in Romania inainte de includerea tarii in programul IMD, in 2006.
Dimensiunea tarii si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana au transformat-o intr-un caz si mai interesant pentru managerii implicati in programul de Executive MBA al IMD. Abilitatile lingvistice au reprezentat un alt mare avantaj. "Studentii nostri vin din tari diferite, dar au in comun faptul ca vorbesc engleza", spune Walsh.
Un alt motiv care a ajutat la punerea Romaniei pe harta proiectului elvetienilor a fost faptul ca nu foarte multi manageri straini au ajuns in Romania. "Daca ai fost deja undeva, exista o mare probabilitate sa ai idei preconcepute despre tara respectiva", spune Walsh. El admite totusi ca strainii au idei dinainte formate si despre Romania. "Exista o perceptie negativa in strainatate. Datorita faptului ca mai fusesem aici, stiam ca multe dintre imaginile din exterior sunt incorecte", spune el.
"La inceput am fost putin dezamagita. Inainte de a veni citisem foarte mult despre Romania si ma asteptam sa fie exact cum e China. Insa in trei zile a avut loc o schimbare de perspectiva si acest lucru s-a intamplat dupa ce am avut ocazia sa cunosc cat mai multi oameni de afaceri", spune Lin Xiu, director al DSM Limited din China.
Scopul calatoriei de studiu organizata de IMD este ca managerii implicati in program sa inteleaga economia tarilor pe care le viziteaza, pasii de dezvoltare, care sunt cele mai mari provocari ale fiecarei piete.
In final, studentii trebuie sa isi imagineze ca fac parte din conducerea unei companii dntr-o anumita industrie (farma, servicii financiare, IT etc.) si ca trebuie sa faca o analiza a oportunitatii realizarii unei investitii intr-unul din aceste domenii in Romania sau in Irlanda. "Trebuie sa vada care sunt argumentele pro si cele contra pentru cele doua tari, din perspectiva managementului unei companii dintr-o anumita industrie", explica directorul de program al IMD.
"Scopul acestor vizite este ca studentii sa inteleaga si sa compare background-ul economic al celor patru locatii, iar in final sa recomande realizarea unei investitii virtuale intr-un anumit domeniu, in Irlanda sau in Romania, pe baza experientei si a intalnirilor pe care le-au avut cu reprezentanti ai mediului de business si ai autoritatilor", explica Walsh.
Cat priveste decizia de a investi, Rob Gallo spune ca un astfel de lucru depinde de industrie. "Cred ca sunt oportunitati in orice business antreprenorial, in special in real estate. Reusita nu este garantata, dar pare un moment bun sa incerci", afirma el.
Pe de alta parte, fostul head of public affairs al BAT subliniaza ca nivelul scazut al somajului demonstreaza ca economia creste repede si ca gasirea de forta de munca ar putea fi una dintre cele mai mari provocari ale tarii in viitor.
"Daca as avea bani si daca as lua in considerare o investitie in Europa, cu siguranta as alege Romania in acest moment. Este o tara spre care merita sa te uiti in acest moment, exista un potential urias de crestere. Toti colegii mei au fost foarte impresionati de ce au vazut in cele cateva zile pe care le-am petrecut aici", afirma el.
Audit managerul Novartis spune ca a fost foarte impresionata de calitatea oamenilor pe care i-a intalnit in Romania, in special de antreprenori. Spune ca prima optiune pentru o investitie ar fi Asia, intrucat este familiarizata cu mediul cultural si de business de acolo, insa a doua pe lista ar fi Romania.
"Cu siguranta as investi in real estate. Pe locul doi ar fi hotelurile", spune Joan Davidson.
Cat priveste exercitiul comparativ intre Irlanda si Romania, Davidson subliniaza ca Irlanda se afla intr-un alt stadiu de dezvoltare, iar cadrul guvernamental este mult mai prietenos dezvoltarii mediului de afaceri, in timp ce reprezentantii autoritatilor sunt mai deschisi sa ajute dezvoltarea mediului de business. "Romania ar putea invata din aceasta experienta. Oamenii de afaceri romani pe care i-am intalnit par sa nu se bazeze foarte mult pe guvern, ci aproape exclusiv pe ceea ce pot face ei insisi. Acest lucru ii face mai creativi", spune managerul gigantului elvetian.
Intr-o prima faza, studentii se intalnesc cu membri ARIS, ai AmCham si ai Consiliului Investitorilor Straini si cu reprezentanti ai companiilor multinationale, iar apoi cu manageri din companile locale si cu membri ai Camerei de Comert.
In prezent, nu este inscris niciun roman in programul de EMBA al IMD, dar in anii trecuti au fost inscrisi si manageri romani la Lausanne.
Cei 64 de executivi, care ocupa pozitii de top management in companii ca Siemens, Nestle sau Novartis, s-au intalnit in Romania cu executivi ai Oracle, Accenture, Genpact, A&D Pharma sau Softwin.
Bucurestiul este a doua locatie pe care au vizitat-o cei 64 de manageri, dupa Irlanda, ei urmand sa mai ajunga in cursul acestui an in Shanghai si Sillicon Valley. Media de varsta a studentilor inscrisi in program este de 38 de ani, cu o experienta medie de aproximativ 10 ani. Costul programului este de 122.000 de franci elvetieni, respectiv aproximativ 75.000 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
