Elevii de liceu au început să se intereseze de ofertele educaţionale ale universităţilor din străinătate de teamă că nu îşi vor găsi de lucru după absolvirea unei facultăţi din România, după ce o mare parte dintre absolvenţii facultăţilor locale din ultimii ani s-au confruntat cu mari probleme la angajare. De la începutul crizei, companiile au îngheţat angajările, iar atunci când aveau posturi vacante doreau candidaţi cu experienţă, pe care i-au recrutat însă din rândul celor disponibilizaţi în urma restructurărilor.
"Mi-ar plăcea să studiez în oricare din ţările din Occident, cu precădere în Olanda, Suedia sau Germania, pentru că sistemul universitar românesc este dezastruos. Majoritatea colegilor mei de clasă se pregătesc să plece în străinătate la studii, pentru că şi-au dat seama că aici nu mai avem nicio perspectivă" spune Alexandru, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Capitală.
La RIUF au participat reprezentanţii universităţilor din peste 15 ţări, iar cele mai aglomerate standuri erau cele ale universităţilor aflate pe primele locuri în clasamentele internaţionale ale universităţilor.
Cristina Popa, absolventă a Universităţii Princeton (SUA) din promoţia 2011 şi reprezentantă a universităţii în cadrul târgului, spune că elevii români se interesează în special de programele din domenii precum ştiinţe, IT sau arhitectură. Princeton se află pe locul 13 în topul internaţional al universităţilor realizat de compania QS.
"Ei se interesează pentru anii viitori, pentru că cei care voiau să se înscrie începând cu anul acesta trebuia deja să depună aplicaţia până la 1 ianuarie. Taxa este de 60.000 de dolari pe an, include şi costurile de cazare şi masă, iar universitatea acordă burse semnificative celor admişi", a spus Cristina Popa, care în prezent urmează cursurile unui doctorat de cinci ani la Harvard. Ea a mai precizat că studenţii au posibilitatea de se angaja part time pentru o perioadă de până la 6-10 ore pe săptămână, pentru care salariile ar putea ajunge la 240 - 400 de dolari pe lună.
Julian Sutherland, masterand în anul II la matematică şi calculatoare în cadrul Imperial College London (aflată pe locul 6 în topul internaţional al universităţilor realizat de compania QS), spune că, în fiecare an, 30-40 de români depun aplicaţii pentru a se înscrie în cadrul universităţii britanice, însă numai 15-20 sunt admişi.
"Absolvenţii universităţii noastre încă mai câştigă salarii anuale de 60.000 - 70.000 de lire sterline dacă se angajează în companii precum Goldman Sachs sau JP Morgan. Recent, o absolventă din România a refuzat chiar un job Morgan Stanley, deci încă se găsesc joburi bine plătite pentru absolvenţii buni", explică Sutherland.
Şi Ioana Matei, elevă în clasa a XI-a la liceul "Ion Neculce" din Capitală, spune că i-ar plăcea să studieze la o universitate din Italia, pentru că a studiat limba italiană în liceu, însă principalul motiv pentru care ar vrea să plece este acela că programele de studii sunt mai bune din punct de vedere calitativ, iar oportunităţile de job sunt mai atractive.
În schimb, Cătălina N., elevă în clasa a X-a la liceul "I.L. Caragiale" din Ploieşti, spune că este mulţumită de oferta educaţională a facultăţilor româneşti.
"Şi facultăţile româneşti au oferte de studiu bune. Eu vreau să studiez medicina la universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, însă după absolvire mi-ar plăcea să mă duc să lucrez în străinătate, pentru că se oferă condiţii şi salarii mai bune", spune ea.
Anual, 4.000 - 5.000 de români pleacă la studii în străinătate, potrivit estimărilor Ministerului Educaţiei, însă numărul acestora a crescut constant în ultimii ani în pofida crizei. Motivul pentru care universităţile europene racolează tot mai agresiv studenţi din Est îl reprezintă faptul că aceştia sunt foarte bine pregătiţi în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei. Astfel, universităţile îi folosesc la realizarea cercetărilor şi pentru a creşte prestigiul instituţiei, acesta fiind cel mai mare atu al unei universităţi.
Universităţile participante la ediţia RIUF din această primăvară vor fi prezente şi la Timişoara (pe 20 martie) şi Iaşi (pe 22 martie).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
