Profesii

Ironic: Tuşnad, cel mai mic oraş din România, aflat în inima ţării, este ”izvorul” ideilor lui Viktor Orban, politicianul rebel al Uniunii Europene, care a cucerit Ungaria fără drept de apel

Ironic: Tuşnad, cel mai mic oraş din România, aflat...

Autor: Ştefan Stan, Iulian Anghel

10.04.2018, 14:59 2348

Viktor Orban, care tocmai a câştigat fără drept de apel al treilea mandat în fruntea guvernului ungar, lansa pe piaţă, în 2014, la Şcoala de Vară a UDMR de la Tuşnad, termenul de „iliberalism” opus „liberalismului” care guvernază lumea occidentală de 50 de ani. Aceasta este unul dintre conceptele care stau la baza ideologii sale actuale, o platformă prin intermediul căreia şi-a cimentat poziţia la Budapesta şi la Bruxelles, o ideologie care s-a născut la Tuşnad, Harghita, în inima României. 

„Trebuie să spunem din nou, răspicat şi cu curaj, că o democraţie nu trebuie să fie neapărat liberală, poate exista democraţie şi fără liberalism. Pe de altă parte, liberalismul n-a putut niciodată să slujească ideea naţională, să-i încurajeze pe unguri în păstrarea ideii naţionale şi a avuţiei naţionale. Statul liberal ungar, guvernele liberale de până acum n-au putut opri ca Ungaria să devină datoare vândută”, iată fraza-cheie a discursului lui Orban din iulie 2014 de la Tuşnad.

Atacul lui Orban la adresa Occidentului începuse însă cu mult în urmă. În vara lui 2011, tot la Tuşnad, Orban susţinea că cei care mai spun că piaţa liberă trebuie să dicteze regulile fac parte din "lumea veche" aceea a consumerismului de tip occidental, la a cărui sfârşit tocmai asistăm. N-a fost să fie!

Ironic, aşa cum legenda legată de vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a dus mai departe renumele oraşului şi al efectelor terapeutice ale apelor, şi ”ideologia” lui Orban a fost atinsă miraculos de Tuşnad, locul de unde a ”izvorât” conceptul de ”iliberalism”. Iliberalismul, un termen care, deşi iniţial părea deplasat, fără viitor, născocirea unui politician naţionalist din Europa de Est, începe să îşi găsească locul în realitatea actuală, să prindă rădăcini în climatul politic bulversat. 

În şcolile de ştiinţe politice din marile universităţi nu se mai vorbeşte de “democraţie”, ci de “democraţii” sau “democraturi” – caricaturi ale democraţiei. Şi, după cum excelent argumentază Ovidiu Nahoi într-un comentariu din Dilema Veche, din 2016, lupta politică în Europa şi în lumea democratică va fi în viitor nu între “stânga” şi “dreapta”, ci între “liberalism” şi “iliberalism”.

Băile Tuşnad, un oraş în  judeţul Harghita, este format din localităţile componente Băile Tuşnad (reşedinţa) şi Carpitus, fiind o importantă staţiune balneo-climaterică. Deşi are o populaţie de 1.641 locuitori, fiind oraşul cu cel mai mic număr de locuitori din România, a reuşit să se remarce prin apele minerale şi să îşi facă un nume în istorie.  

Cel mai probabil, staţiunea Băile Tuşnad a fost fondată în jurul anului 1842, însă a fost distursă în timpul revoltei din 1849. Reconstrucţia a reînceput abia în 1852.  Despre apele minerale din zona tuşnadului există dovezi scrise încă din sec XVIII, în care se menţionează existenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de către localnicii satelor din apropiere.

Denumită “Perla Ardealului”, Tuşnadul este una dntre cele mai frumoase aşezări balneare din ţara noastră. Activitatea balneară în Băile Tuşnad se desfăşoară încă de la jumătatea secolului XIX. Prima bază de tratament de la Băile Tuşnad a fost realizat după proiectele lui Bela Kuklai şi s-a finalizat în anul 1890, sub denumirea “Ştefania” (mai târziu “Sfânta Ana”).

În anul 1968, Băile Tuşnad a fost declarat oraş turistic. În continuare oraşul este dominat de maghiari, care reprezintă 89% din populaţie, românii fiind doar o minoritate de 6,34%, potrivit celui mai recent recensământ. În anul 1941, numai 3 români trăiau în Tuşnad. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO