Peste 3,5 milioane de elevi şi studenţi au fost înscrişi în sistemul de învăţământ în anul şcolar 2018-2019, în scădere cu 31.300 de tineri faţă de anul anterior, marea majoritate, respectiv 95% fiind în unităţi de stat şi doar 5% în cele private, arată datele INS.
Din total, 46,6% au urmat cursurile din nivelul primar şi gimnazial, o treime în învăţământul liceal, 17,8% au fost în etapa antepreşcolară şi 15,4% în cea preşcolară.
Aproximativ 72% din totalul elevilor şi studenţilor au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, învăţământul postliceal şi cel profesional sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale numărului de elevi (+5.400 copii, +500 elevi, respectiv +200 elevi).
În învăţământul profesional au fost înscrişi 90.500 elevi, acesta rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%), urmat de învăţământul postliceal şi de maiştri, cu 92.400 elevi (2,6% din totalul populaţiei şcolare).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019 faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8000).
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,7%), respectiv postliceal (53,9%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. În etapa de liceu (15-18 ani), ponderea tinerilor care merg la şcoală este de 77% din totalul populaţiei de această vârstă.
În anul universitar 2018-2019 au fost înscrişi în învăţământul superior 533.700 studenţi, din care 54,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21% din totalul studenţilor).
Pe regiuni, cei mai mulţi elevi şi studenţi sunt în Nord-Est (614.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (509.200 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,2%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru (1,9%), precum şi din Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2% fiecare în parte).
În total, 501.800 elevi şi studenţi au absolvit cursurile în anul şcolar 2018-2019, din care 52,4% au fost fete.
Dintre aceştia, 172.600 au terminat gimnaziul, 148.700 liceul, 23.300 au absolvit şcoli profesionale şi 31.000 şcoli postliceale şi de maiştri , iar 126.300 o facultate.
Potrivit INS, absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,7%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (13,4%).
În ceea ce priveşte profesorii, numărul total al acestora a depăşit 234.600 persoane, respectiv o medie de15 elevi/studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară (78%).
