În anul 2018, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,24%, înregistrând aceeaşi valoare din anul precedent.
În anul 2018, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (3,02%), în administraţia publică (2,78%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,07%).
În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (16,4 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,38%.
La polul opus, cele mai mici valori, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,14%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
Sectorul bugetar a însumat peste 28% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (7,6 mii locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (6,9 mii locuri vacante), respectiv de învăţământ (2,7 mii locuri vacante).
Faţă de anul anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante au cunoscut alte activităţi de servicii (+0,54 puncte procentuale), urmate de transport şi depozitare respectiv informaţii şi comunicaţii (+0,45 puncte procentuale pentru fiecare în parte), ultimele două activităţi înregistând şi cele mai relevante creşteri ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (+1,2 mii locuri vacante, respectiv +0,9 mii locuri vacante). Faţă de perioada analizată, cele mai relevante scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în sănătate şi asistenţă socială (-0,72 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurari (-0,51 puncte procentuale), administraţie publică (-0,48 puncte procentuale), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,46 puncte procentuale).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative scăderi în sănătate şi asistenţă socială (-2,2 mii locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-1,0 mii locuri vacante).
În anul 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei, cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti îndiverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,55% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 16,4 mii locuri vacante).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,42% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,69% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2,3 mii locuri vacante).
Comparativ cu anul 2017, cea mai relevantă creştere, atât a ratei, cât şi a numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit în rândul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1,0 mii locuri vacante).
La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,22 puncte procentuale), de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,14 puncte procentuale), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,10 puncte procentuale).
Cele mai semnificative diminuări ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,0 mii locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,5 mii locuri vacante).
În profil teritorial, în anul 2018, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,96%), Bucureşti-Ilfov (1,53%), respectiv Nord-Vest (1,36%).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16,7 mii locuri vacante), care a reprezentat peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Vest (9,7 mii locuri vacante), respectiv Nord-Vest (9,2 mii locuri vacante) au însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante.
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,59%, respectiv 2,3 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,81%, respectiv 4,1 mii locuri vacante), respectiv regiunea Nord-Est (0,96%, respectiv 5,3 mii locuri vacante) care împreună deţin circa 19% din totalul locurilor de muncă vacante.
Comparativ cu anul precedent, în majoritatea regiunilor s-au înregistrat scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în regiunile Sud-Muntenia (-0,17 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), respectiv regiunile Nord-Est şi Sud-Est (-0,06 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, regiunile Vest (+0,21 puncte procentuale, respectiv +1,1 mii locuri vacante) şi Centru (+0,08 puncte procentuale, respectiv +0,6 mii locuri vacante) au cunoscut cele mai pronunţate creşteri ale celor doi indicatori.
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante şi numărul mediu anual total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual.
