Autoritatile romane s-au angajat in memorandumul suplimentar la acordul stand-by incheiat cu Fondul Monetar International sa reevalueze impactul noului Cod al muncii. "In cooperare cu Banca Mondiala, vom reevalua impactul noului Cod al muncii asupra flexibilitatii pietei fortei de munca si il vom amenda, daca este necesar", se arata in memorandum.
De altfel, angajamentul guvernului nu este decat un raspuns la cerinta organismului financiar international. In raportul de evaluare pe 2002 a situatiei macroeconomice a Romaniei, FMI a solicitat autoritatilor romane sa revizuiasca, in cooperare cu Banca Mondiala, prevederile din noul Cod al muncii, care ar putea avea efecte adverse asupra acestei flexibilitati si impovara companiile mici si mijlocii. Fondul a evidentiat atunci importanta de a se mentine flexibilitatea pietei muncii.
Necesitatea schimbarii unor prevederi ale actului normativ care a intrat in vigoare la inceputul lunii martie a acestui an, este tot mai sustinuta de angajatori. Ei spun ca legea nu ia in calcul functionarea eficienta a economiei - consolideaza rigiditatile pietei muncii si preseaza asupra agentilor economici prin costuri directe sau indirecte.
"Codul muncii, asa cum este in acest moment, este unul asimetric acordand prea multe drepturi fortei de munca si insuficiente drepturi patronatului", declara recent Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliul National al Intrepriderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
La randul sau, Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS), spune ca forma actuala a legii induce ideea ca "salariatul este privit ca o victima, iar angajatorul ca un partener social si economic de rea-credinta".
"Principala problema a actualului Cod al Muncii este insa lipsa totala de respect pentru proprietatea privata, a celui ce investeste in economia romaneasca, investitorul fiind tratat ca un rau necesar", a spus Grapini.
"Codul Muncii este o victorie a sindicatelor. (...) Ar trebui reluat articol cu articol, pentru a asigura o echitate intre sindicate si patronate", a spus Grigore Brezan, vicepresedinte Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR) -1903.
Patronatele spun ca cele mai importante efecte negative pe care le are Codul muncii sunt:
- scaderea productivitatii prin reducerea numarului zilelor lucratoare pe an la maxim 220, una dintre cele mai scazute valori din statele europene. Analistii sustin ca incercarea de a respecta legislatia europeana in ce priveste timpul de lucru este foarte ingaduitoare in ceea ce priveste drepturile angajatilor: in timp ce directiva europeana obliga la minim patru saptamani de concediu anual platit, legislatia romana este mai generoasa; ea ofera minim cinci saptamani. Este greu de crezut ca a doua dintre cele mai sarace economii din randul tarilor in curs de aderare isi poate permite sa supraliciteze norma europeana, spun analistii;
- cresterea fiscalitatii prin eliminarea conventiilor civile - gradul de fiscalitate a crescut de la 13,5% (numai contributia pentru asigurarile sociale de stat - CASS) la 53,25%, la care se adauga impozitul pe salarii;
- incurajarea muncii la negru prin cresterea fiscalitatii;
- face dificil un management eficient prin obligarea patronului la consultarea sindicatelor sau reprezentantilor salariatilor;
- aplicarea unor amenzi care pot ajunge pana la 100 milioane de lei ar putea duce la falimentarea firmelor mici.
Codul Muncii impune disparitia cartilor de munca (incepand cu 1 ianuarie 2004), acestea fiind inlocuite de registre intocmite de angajatori, care vor cuprinde contractele individuale de munca.
De asemenea, Codul Muncii obliga angajatorii sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, precum si sa plateasca daune in cazul intarzierilor sau neplatii salariului. In plus, in cazul concedierilor individuale pentru motive economice, angajatorilor le revine obligatia de a propune salariatilor programe de formare profesionala si redistribuirea acestora, in vreme ce in cazul concedierilor colective pentru motive economice, angajatorii trebuie sa intocmeasca in prealabil un proiect de concediere colectiva care sa fie transmis sindicatelor sau reprezentantilor salariatilor consulte sindicatele sau reprezentantii salariatilor.
Pe de alta parte, concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate sau pentru necorespundere profesionala poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a unei cercetari prealabile. In situatia in care salariatul nu corespunde profesional postului in care a fost incadrat, angajatorul are obligatia de a propune alte locuri de munca vacante in unitate, iar daca nu dispune de un astfel de loc, va solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
