Premierul Viorica Dăncilă a făcut o confuzie în mesajul transmis, duminică, de Ziua Imnului, vorbind despre "cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba-Iulia". Câmpia Libertăţii se află la Blaj, nu în Alba Iulia, iar adunările naţionale de aici au avut loc în 1848.
“Marcăm astăzi Ziua Imnului Naţional al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. "Deşteaptă-te, române!" le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinţei împlinite a românilor de unitate. Astăzi, ”Deşteaptă-te, române!” este imnul nostru naţional şi ne emoţionează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioţilor noştri", se arată în mesajul Vioricăi Dăncilă, de Ziua Imnului.
Adunarea de la 1 Decembrie 1918 nu a avut loc pe Câmpia Libertăţii, ci pe Câmpul lui Horea. La acea vreme, Iuliu Hossu, episcopul unit al Gherlei, a ţinut un discurs în faţa poporului adunat pe Câmpul lui Horea.
Pe Câmpia Libertăţii din Blaj, judeţul Alba, au avut loc, în 1848, două adunări naţionale. 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”. La Blaj a fost întărită convingerea potrivit căreia „Ardealul nu mai e Ardeal, ci România”.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
”Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi.
Ziua Imnului Naţional al României a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie.
