Tot mai multe oraşe din lume încep să se transforme şi să îşi digitalizeze administraţia, să adopte soluţii de smart-city şi să îşi îmbunătăţească interacţiunea cu locuitorii direct prin platforme online, accesibile tuturor.
Digitalizarea este cheia pentru dezvoltarea durabilă a unui oraş. Problemele şi situaţiile cu care se confruntă administraţiile actuale sunt mult mai complexe decât în trecut, iar birocraţia inhibă creşterea oraşelor. În România, deşi procesul de digitalizare a început în unele oraşe, este încă într-un stadiu incipient, iar lucrurile pot fi îmbunătăţite.
”Digitalizarea este obligatorie. Toate taxele trebuie să poată fi plătite online, trebuie să dezvoltăm aplicaţii speciale pentru interacţiunea persoanelor fizice şi a mediului de afaceri cu toate instituţiile din subordinea primăriei, iar pe zona de urbanism trebuie să urmăm modelul Clujului şi să ajungem să oferim certificate de urbanism online. Digitalizând tot ce se poate reducem birocraţia, iar cetăţeanul nu mai este la mâna funcţionarului”, a declarat Tănase Stamule, prodecan la FABIZ-ASE şi consilier de stat la Guvernul României.
Spre exemplu, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Bucureştiul în prezent este situaţia traficului şi cea a locurilor de parcare.
”Parcul auto s-a tot mărit în ultimii ani. Astăzi, 90% din maşini sunt parcate ilegal. E nevoie să construim parcări noi, iar pe o rază de 50-100 de metri în jurul acestora să amendăm parcarea ilegală. Este complicat să aplici amenzi, atât timp cât nu oferi alternative şoferilor: transport în comun bine pus la punct, piste de biciclete sau locuri de parcare. Trebuie să eliberăm benzile ocupate astăzi de maşinile parcate ilegal, iar benzile eliberate să fie dedicate transportului în comun şi bicicletelor. În felul acesta, gradual, se va face o trecere de la transportul cu maşina proprie la alte forme de transport”, a spus el.
Soluţiile smart-city implementate la nivel local ar putea ajuta şoferii să economisească timp şi bani şi să vadă direct unde sunt locurile de parcare disponibile, dacă ar fi implementaţi senzori.
”Trebuie implementate soluţii de smart-city. Trebuia de mult să se întâmple acest lucru: de la senzori pentru parcare, la catalog digital în şcoli, la aplicaţii speciale la grădiniţe şi la tot ce înseamnă interacţiunea cu serviciile primăriei, explică Stamule.
Prodecanul FABIZ susţine că, pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, ar trebui construite clădiri speciale pentru laboratoare la fiecare şcoală. Aceste clădiri trebuie să fie dotate cu tehnologie de ultima generaţie pentru a-i deprinde pe elevii cu abilităţile necesare secolului XXI. În ceea ce priveşte digitalizarea, ar trebui implementate toate aplicaţiile mobile care pot facilitata interacţiunea dintre elev, profesor şi părinte.
Extinderea sistemului de educaţie şi a infrastructurii de şcoli şi grădiniţe ar putea reprezenta de asemenea o soluţie la problema traficului.
”Trebuie să construim infrastructură şcolară nouă şi să o extindem pe cea existentă. Avem cartiere întregi care nu au creşe, grădiniţe si şcoli. Oamenii din acele cartiere îşi duc copiii în alte părţi ale oraşului la şcoală, pierzând timp pe drum şi provocând, astfel, trafic inutil”, a spus Stamule.
FABIZ este una dintre facultăţile din ASE cel mai deschise către digitalizare, cu workshopuri şi cursuri care pregătesc studenţii pentru provocările economiei digitale.
”După zece ani de antreprenoriat a fost interesant să trec în zona de management academic. Pe undeva şi aici fac antreprenoriat academic, însă ritmul este total diferit. Fiind vorba de gestiunea unei instituţii publice, cum este facultatea, trebuie să fii atent la felul în care iţi bugetezi activităţile, la felul în care iţi planifici recrutarea de resursă umană şi, în general, trebuie luate în considerare toate limitările pe care le are o instituţie publică”, a spus Stamule.
Una dintre problemele identificate de Stamule în mediul academic este ce se întâmplă cu studenţii după ce termină facultatea.
”Observând în aceşti ani absolvenţii, mi-am dat seama că aceia care au abilităţi antreprenoriale nu au unde să meargă după ce termină. Astfel, se angajează direct în companii, deşi ar avea talent pentru a deveni antreprenori de succes. Ar trebui construite trei noi incubatoare de afaceri în Bucureşti. Prin crearea acestor incubatoare iar ulterior şi a unor acceleratoare de afaceri, absolvenţii ar urma să primească o şansă să devină antreprenori şi să îşi dezvolte propria afacere în cartierele noastre.”
Cele trei incubatoare de afaceri ar urma să fie dedicate fiecare pe câte o industrie specifică: industria creativă, zonei de robotică şi zonei de agribusiness.
