În Ungaria, o ţară care se reindustrializează rapid cu capital străin concentrat în industria auto, sindicatele şi oamenii de afaceri avertizează că penuria de forţă de muncă pregătită pentru realitatea economică a ajuns la nivelul la care companiile sunt tentate să-şi mute producţia în alte ţări, mai ieftine, şi nu mai investesc în dezvoltare.
Mutarea producţiei îi afectează cel mai mult pe muncitorii de la liniile de asamblare, printre cei mai slab plătiţi şi pregătiţi.
Timp de un sfert de secol, după căderea comunismului, Ungaria a fost un magnet pentru investitorii străini care şi-au construit fabrici acolo şi au contribuit la politica de industrializare intensivă a premierului Viktor Orban. Însă tot timp de 25 de ani populaţia Ungariei scade, iar forţa de muncă migrează spre ţări mai bogate în căutare de salarii mai mari. Potrivit diferitelor surse, între 350.000 şi 500.000 de unguri lucrează în afara ţării. Ei reprezintă până la 10% din forţa totală de muncă, scrie Deutsche Welle. Astfel, pe piaţa muncii se creează un deficit de forţă de muncă pregătită care se lărgeşte.
Zoltan Laszlo, vicepreşedintele uniunii sindicale din metalurgie Vasas, a spus pentru ziarul Magyar Idök că recent o multinaţională a concediat peste 500 de muncitori din fabrici pe care le are în Gyöngyös şi Gödöllö pentru că nu a reuşit să găsească suficient personal.
Uniunea sindicală a fost informată că şi alte fabrici au probleme similare, scrie Budapest Business Journal.
Laszlo estimează că s-au pierdut 2.000-3.000 de locuri de muncă deoarece producătorii industriali îşi mută liniile de producţie în alte ţări, în timp ce investiţiile îngheţate au împiedicat crearea unor noi locuri de muncă.
Magyar Idök notează că unităţile de producţie afectate cel mai sever de lipsa de muncitori sunt liniile de asamblare cu valoare adăugată mică. Unele companii îşi mută aceste faze ale procesului de producţie în ţări precum Ucraina şi Serbia şi chiar în Orientul Îndepărtat .
Ungaria duce lipsă nu doar de muncitori calificaţi, ci şi de ingineri şi de experţi cu pregătire superioară.
Ferenc David, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor şi Angajatorilor, spune că în timp ce nimeni nu se aşteaptă la o retragere masivă a companiilor din Ungaria din cauza penuriei de forţă de muncă, posibilitatea ca o parte din producţie să fie mutată în altă parte nu poate fi exclusă. O problemă mai mare ar fi amânarea investiţiilor. David a avertizat că aproape 200.000 de maghiari vor ajunge la vârsta de pensionare anul acesta şi următorul, ceea ce va amplifica lipsa oamenilor care să muncească.
Criza este vizibilă în planurile Techniques Surfaces, subsidiara maghiară a furnizorului francez de componente auto HEF Groupe. ÑÎn 2011-2012, când am publicat anunţuri pe pagina noastră de internet, au venit 50-100 de oameni interesaţi de posturile noastre disponibile pentru angajare. Anul acesta, când am vrut să angajez trei muncitori, au venit doar şase persoane. Trei dintre ele au găsit salariile prea mici şi au refuzat. Am angajat în cele din urmă trei oameni, dar pentru că nu aveam de alesî, se plânge un manager de la Techniques Surfaces pentru care angajările au ajuns un fel de vânătoare. Compania este furnizor pentru Bosch şi Valeo.
Penuria de forţă de muncă a devenit în Ungaria o problemă în 2013. Acum problema pare să fie critică, scrie Deutsche Welle. În septembrie, biroul de statistică lista doar 48.460 de posturi vacante. Premierul Orban derulează din 2010 o politică de industrializare intensivă. ÑSuntem, normal, bucuroşi când o companie îşi construieşte o fabrică aici. Ajută la economia ungară, însă investiţiile mai apropiate de sufletul nostru sunt acelea făcute de unguriî, spunea Orban în martie la inaugurarea unei fabrici deţinute de o companie maghiară. Guvernul a majorat salariile minime pe economie de mai multe ori în ultimii trei ani ñ cu 8% doar anul acesta. Însă salariile nu sunt suficient de mari pentru a-i convinge pe ungurii care muncesc în străinătate să se întoarcă.
Această ţară s-ar putea să aibă probleme în a găsi angajaţi în toate sectoarele, de la oameni de serviciu la îngrijitori, de la industrie la agricultură, de la şoferi de autobuz la informaticieni, însă Ñpoţi câştiga de trei-cinci ori mai mult pentru aceeaşi muncă în Germania sau Olandaî, explică Gyula Juhasz, manager la Techniques Surfaces.
ÑUngaria are circa 50.000 de persoane care lucrează ca oameni de serviciu. Sectorul are nevoie de încă 10.000î, spune Zoltan Paar, şeful MATISZ, asociaţia maghiară de tehnologie de curăţare. ÑChiar şi cu salariile mai mari nu putem concura cu Austria, care şi ea se confruntă cu o criză de oameni de serviciu.î Paar crede că Ungaria trece prin problemele pe care ţările occidentale le aveau în urmă cu 20-30 de ani, doar că acum intensitatea este mai mare.
Despre penuria de forţă de muncă, ministrul economiei Mih·ly Varga a spus că trebuie luate măsuri dacă investiţiile promise va trebui retrase pentru că posturile libere nu pot fi ocupate cu muncitori unguri. De aceea, a explicat ministrul, un vechi aliat al lui Orban, Ministerul economiei naţionale stabilit un număr de permise care pot fi emise pentru muncitori străini. Ungaria se opune planurilor UE de redistribuire a refugiaţilor veniţi în Europa din Africa şi Orientul Mijlociu.
Anul trecut, circa 25.000 de străini din afara UE au primit permise de muncă în Ungaria, cu 10.000 mai mulţi decât în 2016. Numărul total de muncitori străini este mult mai mare deoarece nu mai este nevoie de permise pentru muncitorii care vin din ţările vecine să muncească în sectoarele care se confruntă cu lipsa forţei de muncă. Potrivit unui sondaj al Comisiei Europene, nouă din zece companii industriale au spus că lipsa forţei de muncă a reprezintat o limitare pentru producţie în primul trimestru. Acesta este cel mai mare procent din UE.
Preşedintele Camerei maghiare de comerţ şi industrie apreciază că Ungaria poate absorbi 200.000-300.000 de muncitori străini pentru ca intensitatea penuriei de forţa de muncă să scadă pe termen lung.
Ungaria are cam 500.000 de persoane inactive, dar care pot munci. Însă celor mai mulţi le lipseşte pregătirea profesională sau mobilitatea, ceea ce-i împiedică să intre pe piaţa primară a muncii.
Estimările arată că 30.000-40.000 de etnici maghiari din Ucraina fac naveta în Ungaria. Cei mai mulţi dintre ei şi-au luat cetăţenie maghiară.
