Profesii

Criza dă oportunitatea economiilor puternice din Uniunea Europeană să-şi mărească avantajul pe piaţa unică faţă de statele mai sărace

Gară pustie în Paris. Transportatorul feroviar naţional francez SNCF are nevoie de un bailout de la stat în condiţiile în care a suferit pierderi de două miliarde de euro din cauza crizei.

Gară pustie în Paris. Transportatorul feroviar naţional francez SNCF are nevoie de un bailout de la stat în condiţiile în care a suferit pierderi de două miliarde de euro din cauza crizei.

Autor: Bogdan Cojocaru

05.05.2020, 00:08 840

Din lupta statelor europene şi a Comi­siei Europene pentru salvarea com­paniilor şi locurilor de muncă din dezastrul provocat de pandemia de COVID-19 cei puternici vor ieşi probabil mai puternici decât au fost înainte de criză faţă de cei mai slabi.

Salvarea companiilor este o prioritate pentru toate ţările europene, însă unele au posibilităţi financiare mai mari decât altele. Comisia Europeană a relaxat regulile privind ajutoarele de stat, ceea ce înseamnă că Germania, Olanda şi Austria, economii cu resurse substanţiale de bani şi acces mai bun la finanţare, pot arunca o pătură protectoare generoasă peste industriile lor. Olanda a cerut permisiunea de a-şi ţine sectoarele economice perfuzate mai mult timp, iar Austria vrea chiar abolirea regulilor.

Aceste posibilităţi îngrijorează în special gu­ver­nele ţărilor cu resurse limitate, care acum fac eforturi disperate nu doar să-şi repornească economiile, ci şi să stopeze pandemia, cum este cel al Spaniei.

Datele CE arată că Germania reprezintă jumă­ta­te din ajutoarele de stat de urgenţă pentru criza Covid aprobate de executivul european, fapt care a stârnit îngrijorări că statele cu cele mai mari resurse financiare ar putea ieşi din criză cu un avantaj concurenţial pe piaţa unică, scriu Reuters şi Financial Times.

Germania este una dintre cele mai industrializate eco­nomii din Europa. Are companii mari, interna­ţionale, are excedent bugetar şi se împrumută de pe pieţe la costuri minime. Ajutoarele de stat pot fi concentrate şi bine ţintite. Spre exemplu, trans­por­tatorul aerian fanion Lufthansa caută un bailout de 10 miliarde de euro de la stat, scrie Der Spiegel, care a descoperit că, potrivit unui astfel de plan, guvernul ar ajunge să deţină o participaţie de 25% la com­panie. Lufthansa a anunţat că pierde un milion de euro pe oră din cauza sistării activităţii în contextul pandemiei – 99% din zboruri au fost oprite. Volkswagen, cel mai mare constructor auto din lume, cere statului un bailout mascat sub forma subvenţionării achiziţiilor de maşini. Germania a acordat, de asemenea, un credit garantat de stat de trei miliarde de euro producătorului de articole sportive Adidas şi un angajament de credit de 1,8 miliarde de euro tur-operatorului TUI.

Din datele CE reiese că Franţa şi Italia reprezintă fiecare câte 17% din totalul ajutoarelor de stat de urgenţă pentru criza Covid aprobate de CE. Executivul european a aprobat ieri ajutoare de stat de şapte miliarde de euro pentru Air France, subliniind importanţa companiei aeriene pentru economia franceză şi rolul jucat în repatrierea cetăţenilor francezi şi în transportarea de echi­pa­mente medicale. Air France are peste 300 de zboruri. Statul francez şi cel olandez deţin fiecare câte 14% din Air France-KLM. Şi transportatorul feroviar naţional francez SNCF are nevoie de un bailout de la stat în condiţiile în care a suferit pierderi de două miliarde de euro din cauza crizei, a declarat CEO-ul companiei, Jean-Pierre Farandou. Măsurile de izolare au redus traficul feroviar de persoane pe distanţe lungi la minimum în Franţa.

Spre deosebire de Germania şi Franţa, econo­mi­ile sudice îndatorate cum sunt Spania şi Grecia sunt mai slab industrializate şi depind mai mult de servicii, tu­rismul, dur lovit de pandemie, fiind unul dintre cele mai importante sectoare.

CE a suspendat restricţiile de obicei stricte privind ajutoarele de stat în martie, permiţând sta­telor UE să pompeze cash în economiile şi com­paniile lovite de criză, până acum fiind aprobate scheme naţionale de salvare echivalente cu aproape 2.000 de miliarde de euro. Însă acesta nu este un joc fair-play deoarece state mai bogate au o forţă de joc mai mare. „Există de fapt un risc clar de spargere în bucăţi a pieţei interne a Europei“, a declarat un oficial de rang înalt din Spania. „Nu toate statele de pe piaţa internă au acces la această lichiditate.“

Deşi regulile sunt aceleaşi, lupta pentru su­pravieţuire este inegală şi în ceea ce priveşte ajutorul dat de stat acordat companiilor fanion în raport cu cele private. CEO-ul de la Ryanair se plânge că transportatorii aerieni de stat primesc bani, în timp ce compania sa de buget se descurcă cum poate. CE intenţionează să păstreze regulile laxe până cel puţin la sfârşitul anului. Comisarul pentru concurenţă Mar­grethe Vestager a explicat că suspendarea regulilor obişnuite pentru aju­toarele de stat este „pe deplin legitimă“ acum pentru a salva locuri de muncă şi afaceri şi că distorsiunile la nivelul competiţiei sunt ţinute la minimum. „Există diferenţe legate de cât de mult pot cheltui statele membre în funcţie de spaţiul fiscal de care dispun, dar păstrăm piaţa unică pentru că avem nevoie de ea pentru revenire.“ Un oficial UE, vorbind mai deschis, a spus că „dacă privim la ce face Germania, în particular, dar şi alte state, dispare orice noţiune despre fair play şi integritatea pieţei unice“.

Un alt oficial UE a explicat că „nemţii, olandezii şi austriecii au mai mulţi bani de cheltuială şi acest lucru este parte din riscul ca revenirea să fie asimetrică“.

Oficialii UE au discutat cu privire la relaxarea şi mai mult a regulilor ajutorului de stat permiţ‚nd ţărilor să injecteze capital şi datorie în companii. Œnainte de a lua o decizie, statele membre au negociat cu Comisia cu privire la termenii şi condiţiile asociate finanţării companiilor salvate. Constr‚ngerile includ interdicţia de a plăti dividende, de a cumpăra acţiunii sau de a oferi bonusuri sau compensaţii similare, potrivit unor propuneri văzute de Financial Times. Discuţiile au acumulat rapid o încărcătură politică.

Mai multe state membre, inclusiv Olanda, au făcut lobby pentru permisiunea prelungirii perioadei în care pot oferi ajutoare de stat. Diplomaţii au spus că alţii vor limite mai generoase pentru ajutoarele acordate. Austria a mers cel mai departe cu propunerile de relaxare cer‚ndu-i lui Vestager să suspende schema de ajutor de stat în timpul crizei. Noile directive ale Comisiei sunt aşteptate să fie publicate în zilele următoare.

Între timp, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, †a cerut ţărilor din UE să investească „în jur de 10% din PIB-ul lor“ pentru relansarea economiilor după pandemie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO