Şapte dintre cei mai mari 20 de angajatori din judeţul Călăraşi sunt companii deţinute de stat. Fie că este vorba despre spitale, institute de cercetare sau companii care activează în silvicultură, statul încă „înghite“ mare parte din forţa de muncă din judeţ, situaţie tipică pentru zonele care nu au reuşit să trezească interesul investitorilor sau curajul locuitorilor de a deveni antreprenori. Acesta este şi motivul pentru care angajaţii din Călăraşi nu reuşeau în primăvara acestui an să câştige mai mult de 1.300 de lei net pe lună şi munceau pentru salarii mai mici cu 25% decât cele de la nivelul întregii economiii.
Deşi numărul locuitorilor nu a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, cu circa 18.000 de persoane, doar 14% din populaţia de peste 300.000 de călărăşeni este angajată. Cei mai mulţi lucrează în servicii (peste 26.000), industrie şi construcţii (circa 16.000). Mai mult, doar puţin peste 60% din angajaţii judeţului sunt „privaţi“ şi lucrează în mare parte pentru companii din capitala de judeţ. Cu alte cuvinte, oraşele şi comunele din jur reprezintă zone de subzistenţă, unde agricultura pare a fi cea mai bună sursă de venit pentru oameni.
Chiar dacă statul se luptă „cot la cot“ cu privatul pe piaţa muncii din judeţ, cel mai mare angajator este procesatorul de carne Aldis, al familiei Naghi, care anul trecut avea aproape 1.000 de angajaţi.
Pe locul doi în clasament se află Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, care este unul dintre cei trei furnizori de servicii medicale din judeţ, pe lângă Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. De altfel, spitalele şi instituţiile care oferă servicii medicale sau de asistenţă socială au avut o pondere mare în jumătate din cele 15 judeţe analizate de ZF până în prezent.
