În clasa a X-a, după ce a studiat pianul timp de 12 ani, Cătălin Profir s-a îndrăgostit de informatică. „Viaţa mea de antreprenor a început în judeţul Vrancea, în 2006, după ce am vrut să mă angajez la un magazin de calculatoare şi am fost refuzat.” S-a alăturat companiei Encorsa în 2019. „Venirea mea aici a reprezentat pentru mine asumarea rolului de lider, după ce, vreme de mai mulţi ani, am învăţat de la alţi maeştri arta jocului.” În prezent, spune Cătălin Profir, „progresăm accelerat pe partea de intelligent document processing (IDP), printr-un parteneriat cu un start-up tehnologic, împreună cu care implementăm câteva proiecte pe zona de insurance”. Encorsa a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 4,15 milioane lei, faţă de 2,95 milioane de lei în 2021. În acelaşi interval de timp, profitul a crescut de peste două ori, de la cca 221.000 lei la cca 569.000 lei.
Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?
Mă consider un artist în primul rând. În clasa a X-a, după 12 ani de studiat pianul, m-am îndrăgostit de informatică şi, de atunci, tot ceea ce am făcut a avut legătură cu această industrie. Am fost cucerit de domeniu nu doar din punctul de vedere al curiozităţii pentru tehnologie, dar şi de filosofia pe care internetul o emana la acel moment. Era un „ciberspaţiu” în care puteai să oferi ceva cuiva, fără ca tu să rămâi cu mai puţin, o lume a libertăţii de exprimare. Îmi amintesc din acea perioadă de două filme care mi-au completat viziunea în acest sens – „The Thirteenth Floor” şi „Vanilla Sky”. Studiam cu atenţie „Al treilea val”, „Şocul viitorului” de Alvin Toffler, iar mai târziu „How to Create a Mind” a lui Ray Kurzweil şi toate articolele sale despre „Singularitate”.
În continuare, pasiunea mea principală este să citesc, să ascult podcasturi despre cum am putea, cu ajutorul tehnologiei, să facem designul unei lumi mai bune şi petrec în această zonă aproape tot timpul care îmi rămâne în afara businessului. Mă refer aici la câteva dileme pe care le avem de rezolvat în viitorul apropiat: cum va influenţa societatea noastră prelungirea vieţii prin intermediul tehnologiei, cum să preţuim ceea ce este specific uman în raport cu capacitatea imensă de procesare a informaţiilor pe care o aduce inteligenţa artificială sau cum să păstrăm echilibrul dintre libertate şi securitate. Cred că este de datoria celor preocupaţi de aceste dileme să vină cu sugestii de „life design” şi chiar „society design” şi să ne luăm în stăpânire rolul de creatori.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
