1,9 milioane de români câştigă de peste două ori mai mult decât restul populaţiei. Ei sunt numiţi populaţia Pareto de studiul care poartă numele celebrului principiu care l-a şi inspirat. Membrii Pareto au surse multiple de venituri, muncesc mult, sunt preocupaţi de sănătate, de echilibrul dintre muncă şi viaţa de familie, au studii înalte, 95% dintre investiţii şi 65% dintre donaţii li se datorează lor, influenţează în mod disproporţionat toate pieţele de consum – vacanţe, bunuri de consum, banking sau aproape orice altceva -, se tem de mediocritate, sunt mai mulţumiţi de viaţa lor decât ceilalţi, îi preocupă calitatea mediului înconjurător şi fac demersuri să o influenţeze în bine, se îngrijesc să producă oriunde se află o schimbare pozitivă, sunt cei care setează tendinţe, fiind preocupaţi de nou, de tehnologie, profită de oportunităţi. Nu sunt imbatabili, au şi ei griji şi temeri. Acest text este despre voi şi despre cei mai preţioşi clienţi şi parteneri ai voştri.
Oare ce-o fi cu Pareto ăsta? Am „răsfoit” slide cu slide studiul Pareto Report (îmi plac studiile şi poveştile pe care le-am putut creiona după ele) şi după o vreme am avut un moment de Evrica!, aproape ca în desenele animate, când personajul îşi loveşte brusc fruntea cu palma. Hei! Acest studiu se potriveşte mănuşă pe profilul cititorului Business MAGAZIN. Îmi amintesc de parcă a fost ieri cum am primit, cu sufletul la gură, numărul zero al revistei, testul carevasăzică. Cald, proaspăt venit de la tipar, îl răsfoiam cu grijă să nu întindem vopseaua încă neuscată pe deplin, într-o seară de octombrie, acum muuulţi ani.
În sediul aflat la acea vreme la etajul unu al unei clădiri de birouri din spatele Teatrului Naţional, întreaga echipă – vreo 15 oameni – munciserăm câteva luni ca să plămădim o revistă altfel decât era pe piaţă. Cum să scriem? Ce să scriem? Cum să ilustrăm? erau doar câteva din întrebările cheie la care încercam să răspundem, având clar în minte cui voiam să ne adresăm. Nu am avut cum să definim la acea vreme atât de clar şi de complet targetul nostru. Studiul Parteto Report 2022, realizat de Brandelier şi compania de cercetare de piaţă AHA Moments, aflat la a doua ediţie, aduce nu doar lumină, ci analizează în detaliu acest tip de cititor, client, consumator.
Portretul clientului de tip Pareto
Majoritatea populaţiei Pareto are între 25 şi 44 de ani. Dintre ei, cei mai mulţi sunt tineri profesionişti din mediul urban sau cei care au venituri din mai multe surse şi au copii într-o proporţie mai mică decât publicul general. Cel mai probabil, un astfel de individ trăieşte în zone urbane de mari dimensiuni. Cea mai mare parte a timpului este dedicată muncii, fiind cel mai probabil să aibă subordonaţi. Şi poate, drept consecinţă, sunt mai preocupaţi decât restul populaţiei de a menţine echilibrată balanţa dintre viaţa profesională şi cea personală.
Membrii populaţiei Pareto au o educaţie înaltă, opt din zece respondenţi ai studiului au absolvit cel puţin studiile unei facultăţi.
La fel ca majoritatea românilor, şi cei din populaţia Pareto sunt preocupaţi de familie şi se ghidează după valori cum sunt corectitudinea, respectul, bunătatea şi încrederea.
Cum a fost definit acest segment? „Am pornit cu o ipoteză, care s-a şi validat. Am plecat de la principiul 20/80, care în business se traduce că 20% din clienţi generează 80% din vânzări. Evident că nu ne aşteptam să regăsim aceste cifre perfect oglindite”, spune Manuela Mancaş, managing director şi founder al companiei de cercetare de piaţă AHA Moments, care a dezvoltat studiul Pareto în colaborare cu Brandelier, firmă de consultanţă de marketing. Principiul amintit vorbeşte despre un impact disproporţionat pe care îl are un grup mai mic, iar ipoteza era că deşi publicul Pareto reprezintă doar 20% din publicul comercial extins, impactul lor financiar este mult mai mare. Ei generează 38% din veniturile nete anuale, adică 28,44 miliarde de euro. „Un alt lucru pe care l-am aflat este că ei au o influenţă majoră nu doar economică, ci şi în zona de mentalitate, uneori avem impresia că sunt cu un picior în ziua de mâine, sunt mult mai informaţi, încearcă lucruri noi”, explică Manuela Mancaş. Ulterior, ceea ce încearcă şi testează cei din populaţia Pareto se cascadează către mase. „Şi un loc în care vedem asta şi unde aproape că atingem procentul 20/80 este în zona de adopţie a inovaţiilor: 73% din cei care adoptă inovaţiile sunt Pareto şi doar 27% revine publicului general”, spune reprezentanta AHA Moments.
Pentru a identifica acest segment preţios de clienţi, a fost luată în calcul populaţia României, cei 19 milioane de rezidenţi; în rândul lor, publicul de 18-65 de ani înseamnă 10,6 milioane; a fost exclusă populaţia nondigitalizată, pentru că studiul a fost realizat online, şi conform Eurostat nondigitalizarea este de 22%. Astfel, publicul comercial general, care foloseşte internetul sau e-mailul măcar o dată pe lună, înseamnă 9,4 milioane de oameni. „Aceştia sunt oamenii la care noi ne raportăm, oameni din toată ţara, şi urban, şi rural, însă digitalizaţi. Mi se pare importantă această diferenţă, pentru că dacă ne uităm la datele despre venituri din studiu şi le comparăm cu cele din INS, vom vedea că datele noastre au cifre mai mari, uneori cu 25-27%; diferenţa vine din faptul că noi am scos din studiu o pătură care nu este digitalizată şi care de obicei are şi venituri mai scăzute”, detaliază Manuela Mancaş. Din cei 9,4 milioane de români definiţi că public general, „felia” reprezentată de publicul Pareto înseamnă 20% din acest grup, cei care au cele mai mari venituri lunare. Concret, este vorba de 1,9 milioane de romani.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
