De la începutul anului, companiile germane din industria manufacturieră au anunţat eliminarea a aproape 100.000 de locuri de muncă. Nu este şocul distructiv al unei crize apocaliptice de genul Brexitului şi nici al vreunei recesiuni, ci efectul eşecului producătorilor şi furnizorilor auto - printre cei mai mari din lume - de a se adapta vremurilor în schimbare rapidă şi al dependenţei acestora de pieţele externe. Încetinirea economică globală şi tensiunile comerciale au acutizat durerea.
Reduceri de personal au anunţat şi cei doi coloşi bancari ai Germaniei Deutsche Bank şi Commerzbank, de asemenea greoi în a ţine pasul cu vremurile moderne. Economia germană, cea mai mare din Europa, a evitat la limită recesiunea anul acesta, ajutată de consumul intern, noul său motor de creştere. Însă reducerile de personal de ordinul zecilor de mii anunţate de marile companii de la începutul anului arată presiunile cu care se confruntă industria. Într-unul dintre cele mai răsunătoare semnale de alarmă de până acum din industria auto, Audi, marcă a Volkswagen, a anunţat zilele trecute eliminarea a 9.500 de posturi din totalul de 61.000 pe care le are în Germania pentru a elibera fonduri necesare reorientării operaţiunilor spre maşini electrice şi digital.
Restructurările, aşteptate să reducă costurile cu şase miliarde de euro, vor fi efectuate până în 2025 şi vor lua forma unui program de pensionare anticipată. Partea bună, a informat Audi, este că dezvoltarea segmentului de maşini electrice va însemna crearea a până la 2.000 de locuri de muncă. Însă să dărâmi este mai uşor decât să construieşti. Audi este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori ai sectorului auto din Europa de Est, făcând din Ungaria o bază de anvergură europeană a industriei de profil. Calculele Bloomberg arată că de la începutul anului şi până la anunţarea planurilor de restructurare ale Audi, numărul de tăieri de locuri de muncă anunţate de sectorul manufacturier german depăşea 80.000. Anunţul diviziei VW a venit la mai puţin de jumătate de lună după ce Daimler a spus că va renunţa la peste 1.000 de poziţii de la Mercedes-Benz - inclusiv 10% din posturile de management ale subsidiarei - până la sfârşitul anului 2022.
Restructurările nu se vor rezuma probabil doar la conducere. Mercedes-Benz intenţionează să economisească astfel 1,65 de miliarde de euro pentru a avea mai mult capital disponibil pentru investiţii în dezvoltarea de maşini electrice. Despre BMW, specializat în construirea de maşini de lux, Manager Magazin scria în septembrie că vrea să renunţe la până la 6.000 de funcţii până în 2022 pentru reducerea costurilor. BMW trece, pe lângă o reformă operaţională, printr-o reformă de management. Planul de restructurare urmează să fie făcut public în decembrie. Luna aceasta, Continental, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto, a spus că renunţă la 5.500 de locuri de muncă până în 2028 în condiţiile în care cererea pentru motoare cu combustie internă scade.
CEO-ul Elmar Degenhart a explicat că gigantul are nevoie urgent de o tranformare tehnologică. Restructurările, care au ca scop economisirea a 500 de milioane de euro pe an, afectează Germania, unde vor fi eliminate aproape 3.500 de posturi, Italia şi SUA. O fabrică de componente hidraulice pentru motoare diesel şi pe benzină din Bavaria va fi închisă în 2024. În septembrie, Continental a anunţat o altă rundă de restructurări, în SUA şi Asia.
Potrivit reţelei de ştiri The Local, compania, cu o forţă de lucru de 240.000 de persoane la nivel mondial, trece printr-un amplu program de restructurare care va duce la tăierea a 8.000 de locuri de muncă în Germania. Osram, care produce sisteme de iluminat, va tăia 800 de locuri de muncă în Germania, potrivit unui sindicat. Compania „nu se aşteaptă ca producţia de automobile globală să-şi revină în curând“, se arată într-un comunicat al Osram care prezintă planuri de reducere a costurilor cu 220 de milioane de euro până în 2021. Compania a înregistrat pierderi în ultimul an şi nu va plăti dividende.
Restructurările nu au ocolit nici Bosch, cel mai mare producător de componente auto la nivel mondial, acestea începând de anul trecut. Nici sindicatele şi nici managementul nu exclud noi reduceri de personal. Circa 50.000 de angajaţi ai Bosch din întreaga lume, din totalul de 410.000, depind de industria diesel. BASF, grup din industria chimică ale cărui operaţiuni au legături puternice cu producţia de maşini, vrea să renunţe la 6.000 de locuri de muncă, din care jumătate în Germania, până în 2021 pentru a face „mai fluidă“ administraţia.
În timp ce industria auto în general are probleme grave pe principalele pieţe, inclusiv pe cea mai mare, China, unde cererea încetineşte rapid, companiile germane au şi o problemă mai specială: dieselgate-ul. Scandalul pornit de la VW, care a fost găsit că a trişat în testele de poluare, a dus la înăsprirea standardelor de emisii în UE, iar constructorii auto trebuie să-şi adapteze producţia. În plus, orientarea şoferilor şi autorităţilor locale spre maşini cu propulsie electrică cere din partea companiilor din sectorul auto investiţii suplimentare în tehnologia necesară e-mobilităţii.
Tensiunile din comerţul internaţional fac necazurile şi mai mari. Reduceri de personal au anunţat firme renumite care nu au legătură cu sectorul auto, precum producătorul de porţelanuri Meissen şi WMF, care fabrică ustensile pentru gătit.
În sectorul bancar, Commerzbank a anunţat în septembrie o nouă strategie de afaceri, care implică o reducere netă de personal de 2.300 şi închiderea a 200 de sucursale din Germania. Luna aceasta, sindicatele s-au plâns că managementul ţine angajaţii în beznă în ceea ce priveşte planurile de disponibilizări.
Deutsche Bank vrea să folosească o armată de roboţi pentru a-şi putea îndeplini planul de eliminare a 18.000 de locuri de poziţii în trei ani ñ cea mai dramatică reformă din istoria de un secol şi jumătate a băncii. Deutsche Bank a raportat pentru trimestrul trei pierderi nete de 832 de milioane de euro.
Germania are reguli stricte în ceea ce priveşte concedierile şi de aceea eliminările de locuri de muncă anunţate de companii nu înseamnă tot atâţia oameni rămaşi fără locuri de muncă. Reducerile de personal vor include doze mari de voluntariat. Cum rata şomajului este aproape de minimul istoric de 5%, efectele restructurărilor nu se vor simţi imediat în economie. Numărul freelancer-ilor creşte deja, la fel şi numărul angajaţilor cu contracte de muncă pe perioadă determinată. Însă dacă tendinţa continuă, se va eroda probabil încrederea populaţiei în economie şi apetitul acesteia pentru cumpărături. Astfel, se va şubrezi noul stâlp de rezistenţă al economiei.
