În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.
Horaţiu Ţepeş spune că se gândeşte de mai mult timp la investiţia în dezvoltarea produselor destinate sectorului industrial şi că, urmând modelul companiilor nord-vestice, acesta este drumul pe care trebuie să se concentreze. „În Scandinavia, orice companie care prelucrează oţel prevopsit, precum şi oţel zincat trebuie să aibă ambele componente, atât rezidenţialul, cât şi industrialul.” În această direcţie, vor dezvolta o nouă platformă industrială, pe care vor fi instalate mai multe utilaje de producţie. Horaţiu Ţepeş spune că şi-au propus să demareze proiectul la începutul anului 2018 şi se vor extinde până la finalul anului 2020.
Previzionează să ajungă la capacitatea maximă de funcţionare, în care să livreze hale industriale la cheie, în 2021; chiar şi până atunci, la final de 2018, speră să producă deja panouri sandviş, precum şi profiluri înalte de tablă cutată. „Dar nu putem spune că în sezonul 2019 vom oferi hale industriale la cheie, ceea ce ne dorim să facem.” Horaţiu Ţepeş spune că investiţia va fi susţinută din profitul companiei, finanţări bancare, dar şi fonduri europene. „În ultimii ani, compania a avut un profit bun, care acum este folosit în capitalul de lucru; cu siguranţă vom folosi şi finanţări bancare, dar am fi foarte bucuroşi să putem folosi fonduri europene pentru achiziţia de utilaje.” În programul 2007-2014, au accesat fonduri europene de peste 2 milioane de euro. „Ne-am bucura dacă s-ar întâmpla ceva acum cu 2015-2020. Dacă nu s-a întâmplat nimic până acum, sperăm să fie o aglomerare de programe între 2017 şi 2020. Dacă se va întâmpla, ne va ajuta foarte mult; dacă nu se va întâmpla, avem resurse să finanţăm acest plan.” Ajutoarele de stat nu le iau în prezent în considerare, numărul de 200 de angajaţi pe care îi implică accesarea unui astfel de ajutor fiind prea mare pentru necesarul lor. „Tehnologia pe care o folosim noi este de ultimă generaţie şi nu necesită atât de multă forţă de muncă.”
Bilka alocă anual investiţii şi pentru cercetare şi dezvoltare – în 2017 suma bugetată în această direcţie este de 1 milion de euro. Banii sunt alocaţi atât digitalizării, prin implementarea unui nou soft de integrare a activităţii Bilka, proiect ce va fi implementat la 1 ianuarie 2018, cât şi pentru dezvoltărea de noi produse – un exemplu în acest sens este lansarea pe piaţă a finisajului premium de ţiglă metalică marcă proprie, GrandeMat.
MILIONAR PE TIMP DE CRIZĂ
Cifrele de business de acum sunt rezultatul alegerilor făcute pe parcursul a 10 ani de Horaţiu Ţepeş, care punea bazele Bilka la 26 de ani. A studiat ingineria la Sibiu, iar apoi s-a angajat într-un concern slovac, cu activităţi în domeniul ţiglei metalice, care încerca să-şi facă intrarea în România. A fost acceptat ca reprezentant tehnic, ceea ce însemna că trebuia să facă necesarul de materiale pe planurile de acoperiş în funcţie de cererile reţelei de distribuţie, în dezvoltare la acea vreme; la sfârşitul lui 2005 lucrau în jur de 40 de oameni în firma slovacă. „După un an şi jumătate (de la angajare) eram foarte prins şi concentrat în ceea ce făceam şi îmi plăcea foarte mult, ţineam foarte mult la companie şi la colegi. Dar nu sesizasem că pe absolut tot estul Europei compania crescuse foarte mult, era un singur acţionar, pentru care devenise o pălărie prea mare. Şi a hotărât că pentru dezvoltarea companiei este mai bine să o vândă.” Planurile pentru piaţa românească nu au coincis cu ale noilor proprietari, astfel că, după patru-cinci luni de participare la şedinţe cu ei, a decis să meargă pe propriul drum şi să îşi deschidă propria companie.
A fondat Bilka Steel în 2007 şi vreme de un an a mers în paralel cu firma proprie dar şi cu statutul de angajat, până în momentul în care noii proprietari, suedezi, au preluat efectiv afacerea. Primii paşi ca antreprenor îi făcuse însă încă din 2005, cu un punct de vânzare a ţiglei în oraşul natal, Făgăraş, în urma înţelegerii cu patronul slovac. „Aveam exemplul reţelei de distribuţie, aveam exemplul altor oameni care au reuşit să aibă succes în unele zone din ţară şi ştiam ceea ce am de făcut, dar planul nu era doar de cumpărare şi vânzare de acoperişuri şi montare; voiam să fac pasul spre producţie.
Fiind vorba despre anul 2007, evoluţia companiei a accelerat şi datorită cererii foarte mari”, descrie Ţepeş pasul făcut în urmă cu zece ani. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţional şi internaţional. „Întâmplarea a făcut ca, în perioada în care căutam un nume, să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 602 locuitori.“ În primul an de activitate a firmei, cererea şi profitul crescuseră atât de mult, încât i-au permis deja să înceapă investiţiile pentru producţie, mai rapid chiar decât antreprenorul însuşi îşi imagina.
În 2007, veniturile companiei erau de 500.000 de euro, iar un an mai târziu cifra de afaceri a fost de zece ori mai mare, în condiţiile în care pentru Bilka lucrau atunci doar şapte angajaţi. Nici criza nu a afectat prea mult ritmul de creştere al companiei. Astfel, la final de 2008, au cumpărat primele trei utilaje. „În 2009 s-au recalculat puţin lucrurile, dar nu am avut o scădere, s-a menţinut cifra de afaceri la 5 milioane de euro. Am început producţia, iar dacă în primele 6 luni am fost foarte dezorientaţi fiindcă nu ştiam ce se va întâmpla şi cât de mare va fi căderea, spre sfârşit de 2009 mi-am dat seama că nu e atât de rău.” Astfel, în 2010 au continuat investiţiile, au avut un prim proiect de fonduri europene – un proiect de minimis – în valoare de 100.000 de euro, pentru achiziţia unui utilaj. „Chiar dacă pare puţin, pentru noi a fost foarte bine în acel moment.”
2010 a reprezentat momentul de start al creşterilor accelerate; saltul din acel an a fost de 54%, până la 8 milioane de euro.
„Creşterea s-a menţinut undeva în jurul valorii de 40%, iar în 2010-2011 uitasem de criză, vedeam o grămadă de oportunităţi, ne făceam calcule, cunoşteam foarte bine concurenţa. Competitorii nu au mai investit, iar noi am început un plan masiv de investiţii în perioada respectivă”. În 2012 Bilka a contractat primul credit bancar, pentru cumpărarea platformei industriale pe care se află acum. 2012 a fost şi anul în care au devenit lideri de piaţă, ca urmare a investiţiilor făcute în 2010-2011. „Acest lucru ne arată că piaţa acoperişurilor nu era matură, a fost ridicată de cererea aceea artificială, din 2006-2008. După 2012 ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm poziţia de lider şi că trebuie să venim cu lucruri noi.”
