„Groapa“ Bechtel a mai înghiţit aproape 80 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an

Considerat unul dintre cele mai păguboase contracte încheiate de statul român, proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania produce şi va produce în continuare efecte pe lista de plăţi a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Numai în primele şase luni ale acestui an, americanii de la Bechtel, care s-au ocupat de autostrada Transilvania înce­pând din 2003, au încasat circa 325,7 mil. lei (75,7 mil. euro), po­trivit unei ana­lize a ZF pe baza informaţiilor transmise de CNADNR.

Chiar şi aşa, lucrările la sin­gurul tronson de autostradă pe care Bechtel îl mai constru­ieşte, Suplacu de Barcău-Borş, au înaintat în ritm de melc în acest an: doar 0,5%. Sau cu alte cuvinte, în primele şase luni ale acestui an, Bechtel a construit circa 300 de metri de autostradă.

Suma încasată de americani este cea mai mare sumă plătită de compania de drumuri către un cons­tructor în prima jumătate a acestui an.

Ziarul Financiar publică lista celor mai mari plăţi realizate de CNADNR în prima jumătate a acestui an. Lista include numai plăţile mai mari de 10 milioane de lei.

După Bechtel, al doilea cel mai bine plătit constructor din România a fost firma băcăuană Spedition UMB, controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a încasat în primul semestru circa 266,3 milioane de lei (60,5 milioane de euro) pentru o serie de reabilitări de drumuri naţionale, precum şi pentru autostrăzile Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj. În topul celor mai bine plătiţi constructori figurează şi italienii de la Astaldi, cu circa 210,7 milioane de lei sau 47,9 milioane de euro), pentru lucrări precum autostrada Cerna­vodă-Medgidia sau un lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu.

Sume importante, de peste 100 de milioane de lei, au primit şi alte companii româneşti controlate de regi ai asfaltului, printre care Euro Construct Trading 98 (controlată de Sorin Vulpescu şi de Dan Beşciu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu). Cele două companii au fost plătite pentru lucrările la autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti, unde au lucrat alături de un alt rege al asfaltului, Dorinel Umbrărescu. Chiar dacă această autostradă a fost deschisă circulaţiei în a doua parte a lunii iulie, aceasta nu este finalizată complet şi are restricţii de viteză de maxim 100 km/h.

În total, plăţile mai mari de 10 milioane de lei din primul semestru însumează aproape 2 miliarde de lei (455 de milioane de euro), în contextul în care compania de drumuri are anul acesta la dispoziţie, prin buget, circa 8 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro). Până la finalul lunii iulie (deci cu o lună în plus faţă de primul semestru) CNADNR cheltuise circa 3,7 miliarde de lei (840 de milioane de euro), sumă ce include şi plăţile mai mici de 10 milioane de lei, astfel că gradul de utilizare a sumelor în primele 7 luni raportat la bugetul anual era de 46%, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR.

Sute de milioane de euro pentru 60 km de autostrăzi

Americanii de la Bechtel, care au încasat cele mai mari sume de la CNADNR în primul semestru, mai lucrează în prezent doar la un singur tronson din autostrada Transilvania, Suplacu de Barcău-Borş, cu o lungime de circa 60 de kilometri.

La începutul lunii iulie autostrada Suplacu de Barcău-Borş era realizată în proporţie de 49,6%, în creştere cu aproximativ 0,5% faţă de începutul anului, deşi Bechtel a încasat peste jumătate din banii aferenţi acestui proiect: din 527 de milioane de euro, americanii au primit aproape 343 de milioane de euro până acum, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la CNADNR. Contractul pentru construcţia autostrăzii Transilvania, considerat "absolut păgubos" de fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu, produce şi va produce în continuare efecte pe lista de plăţi a companiei de autostrăzi.

Întrebarea care se pune însă este de unde va mai plăti în continuare CNADNR sumele restante sau la zi către Bechtel, în condiţiile în care în urma rectificării, bugetul Ministerului Transporturilor de anul acesta a fost redus cu aproape 1,3 miliarde de lei, până la 13,4 miliarde de lei.

Contactată de ZF, fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu, în mandatul căreia a fost renegociat contractul cu americanii de la Bechtel, a spus: "Pentru secţiunea Suplacu de Barcău-Borş trebuia alocaţi bani astfel încât până la 31 decembrie 2013 aceasta să fie finalizată, iar între kilometrii 42 şi 59 trebuia, conform contractului, deschis traficul în noiembrie 2012. Clar finalizarea e compro­misă".

Anca Boagiu a mai spus că dacă nu vor mai fi alocaţi bani pentru plata sumelor către Bechtel, CNADNR va avea din nou claim-uri (pretenţii ridicate de companie - n. red.) pentru că nu se vor putea respecta condiţiile din contract, "adică aruncă bani pe geam conform obiceiurilor vechi".

Nici acum nu a fost desecretizat contractul cu Bechtel

Deşi a fost renegociat anul trecut, contractul cu americanii nu a fost nici până acum desecretizat, în contextul în care Bechtel nu şi-a dat acordul pentru a face publice clauzele din contract. Acesta este doar un exemplu de cum se scurg banii, deşi există justificări pentru fiecare leu cheltuit, dar în acelaşi timp nu şi rezultate.

Potrivit informaţiilor ZF, Bechtel a încasat până în prezent de la statul român circa 1,3-1,4 miliarde de euro, în contextul în care a construit doar 52 din cei 415 kilometri ai autostrăzii Transilvania. Contractul cu Bechtel, semnat în 2003, se ridica la circa 2,2 miliarde de euro, dar fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu spunea anul trecut că dacă contractul ar fi continuat cu Bechtel în poziţia de constructor, costul final al autostrăzii Transilvania ar fi ajuns la 9,9 miliarde de euro.

Plăţile către Bechtel de anul acesta au fost realizate atât în mandatul fostului ministru al transporturilor, Alexandru Nazare, cât şi în mandatul actualului şef de la Transporturi, Ovidiu Silaghi.

"Bechtel continuă lucrările, nu se opreşte, dar mi se pare normal să ne onorăm contractele (...) Nu ştiu când le pot da banii, asta-mi este marea problemă", spune ministrul transpor­turilor Ovidiu Silaghi la începutul lunii iunie, când anunţa că guvernul s-a angajat la plata a circa 240 de milioane de lei către Bechtel, însă în "vistieria" CNADNR existau doar 98 de milioane de lei prevăzute pentru plata ame­ricanilor, potrivit Mediafax.

Bogdan Sgârcitu, director de comunicare în cadrul Bechtel, nu a putut fi contactat de ZF ieri până la închiderea ediţiei pentru a comenta cu privire la sumele încasate de compania pe care o reprezintă.

De asemenea, nici CNADNR nu a răspuns ieri până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la motivul pentru care deşi Bechtel primeşte în continuare sume importante de bani, lucrările înaintează extrem de încet la autostrada Suplacu de Barcău-Borş.

În perioada 2007-2011 CNADNR a avut în total la dispoziţie bugete de circa 9 miliarde de euro, suficiente pentru a finaliza 900 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost de 10 milioane de euro pe kilometru, care este oricum mai mare decât standardele de cost aflate în vigoare. Cu toate acestea, în cei cinci ani România nu a reuşit să construiască decât sub 200 de kilometri de autostrăzi, potrivit datelor ZF.

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş, construită de americanii de la Bechtel, nu a avansat nici măcar cu un centimetru în luna iunie.

Dacă în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 stadiul fizic avansase cu aproape 8%, până la peste 49%, după lunile de iarnă ritmul a încetinit puternic pe timp de primăvară şi de vară.

Astfel, la 1 iulie stadiul acestei autostrăzi era de circa 49,6%.

Lucrările pe această autostradă ar urma să fie gata la finalul anului viitor, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de CNADNR.

În urmă cu câteva luni instituţia susţinea că în noiembrie 2012 vor fi finalizaţi 18 kilometri din cei 64 ai autostrăzii, urmând ca restul să fie gata în 2013, dar acum instituţia nu mai ia în calcul această variantă.

Bechtel încasase până la 1 februarie circa 267 de milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcău - Borş, iar CNADNR nu a oferit informaţii privind suma totală plătită către americani până la 1 iulie.