Selgros îşi face un parc solar pe magazinul din Pantelimon: Este prima investiţie de acest gen, vor urma şi altele

Decizia Selgros vine în contextul în care mulţi specialişti spun că energia solară va fi zona din care se va naşte al doilea boom al regenerabilelor după ce investiţiile în parcuri eoliene deja au atras fonduri de două miliarde de euro.

Cele mai recente date ale Transelectrica, publicate la începutul săptămânii trecute, arată că Selgros deja are un contract de racordare la reţea pentru un parc solar de aproape 1 MW amplasat în Pantelimon, termenul de punere în funcţiune a investiţiei fiind jumătatea lunii noiembrie anul acesta. Existenţa unui contract de racordare reprezintă o etapă destul de avansată în procesul de realizare a unui proiect energetic.

"Este prima investiţie de acest gen, vor urma şi altele. Panourile fotovoltaice sunt amplasate pe acoperişul magazinului nostru din Pantelimon. Credem că investind în energia verde putem obţine un dublu efect: putem să ne aducem contribuţia la un mediu mai puţin poluat şi, totodată, putem atenua parţial, efectele majorării preţurilor la utilităţi. Este vorba doar de prima investiţie, vor urma şi altele, întotdeauna deasupra unor magazine Selgros. Sudul ţării se pretează oricum unor astfel de investiţii, studiem însă şi posibilitatea de a amplasa astfel de parcuri fotovoltaice şi în alte spaţii din jumătatea nordică a ţării", spune Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash & Carry România.

Reprezentantul Selgros nu precizează la cât s-ar putea ridica investiţia, dar potrivit informaţiilor disponibile, pentru fiecare megawatt într-un parc solar sunt necesare circa două milioane de euro, costul echipamentelor fiind în continuă scădere.

Adevăratul magnet

Principalul factor care-i atrage pe investitori pe teritoriul energiei solare este schema de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţie de statul român pentru aceste proiecte.

Din acest punct de vedere, energia solară este în realitate copilul răsfăţat dintre toate formele de energie regenerabilă, fiecare MWh produs în acest fel fiind recompensat cu 6 certificate verzi, fiecare astfel de instrument având un preţ de circa 247 de lei (55,3 euro), după cum arată datele publicate de bursa de energie OPCOM. Dincolo de aceste certificate, fiecare producător poate să-şi vândă energia pe piaţa liberă, în cazul în care nu o foloseşte pentru consumul propriu, încasând astfel şi preţul pieţei peste cele şase certificate verzi.

Toată această schemă de spijin bazată pe certificate verzi a fost gândită de statul român pentru a putea îndeplini anumite obligaţii europene în ceea ce priveşte ponderea consumului de energie verde în consumul naţional la nivelul anului 2020. Cum proiectele de energie regenerabilă sunt mai costisitoare faţă de cele convenţionale, fără o schemă de sprijin investitorii nu ar fi fost atraşi de acest domeniu şi astfel îndeplinirea obligaţiilor de către România ar fi devenit un fel de misiune imposibilă. Certificatele verzi primite de pro­du­cători sunt cumpărate de furnziorii de energie, aşa cum este Electrica Furnizare, care trebuie ca în coşul livrat clienţilor să aibă o anumită cotă de energie regenerabilă.

Dovada îndeplinirii acestei cote stă chiar în numărul de certificate verzi cumpărate. Problema este că achi­ziţia acestor certificate reprezintă un cost suplimentar pen­tru furnizor şi va avea ca efect sigur creşterea fac­turilor la energie pentru populaţie şi companii, acestea de­venind adevăratul suporter al energiei verzi în România.

Cele 112 proiecte care vânează soarele

Dacă din 2009 încoace România a asistat la un adevărat boom al energiei eoliene, de acum înainte este de aşteptat ca energia solară să se dezvolte într-un ritm rapid datorită ajutoarelor foarte mari puse la dispoziţie de statul român. De altfel, anul acesta şi anul viitor vor exista probabil cele mai multe puneri în funcţiune de proiecte solare în contextul în care după 1 ianuarie 2014 este posibil ca numărul de certificate verzi să se reducă din cauza suspiciunilor de supracompensare.

Interesul investitorilor pentru acest domeniu se poate observa şi din datele Transelectrica potrivit cărora pe 20.08.2012 existau 112 proiecte solare care deja obţinuseră contractele de racordare la reţea cu o capacitate de peste 500 MW, ceea ce înseamnă investiţii de aproximativ un miliard de euro.

Selgros nu este prima mare companie care şi-a anun­ţat planuri în ceea ce priveşte energia solară, suedezii de la IKEA fiind şi ei interesaţi de acest do­meniu.

Selgros, una dintre cele mai prudente reţele de magazine de pe piaţa locală, a deschis în 2011 a 19-a unitate a companiei, la Constanţa, unde mai avea un magazin. Aceasta a fost prima inaugurare din ultimii trei ani. Investiţia în fiecare magazin al reţelei Selgros este de circa 20 mil. euro.