Suntem ceea ce gândim

"Asta este partea frumoasă a ştiinţelor juridice: legile pot fi interpretate." Nu cred asta, dar asta a spus-o un judecator de la Curtea Constituţională. Sper că glumea, dar nu cred.

Procurorii sunt ai lui "X". Nu am spus-o eu, ci persoane mult mai importante din această ţară.

Dacă este adevarat că "suntem ceea ce gândim" (este un citat atribuit lui Buddha) atunci gândim, prin oglinda celor spuse mai sus, că orice poate fi interpretat când este vorba despre legile noastre.

Dacă gândim că procurorii sunt ai cuiva, atunci putem gândi că azi sunt ai cuiva, dar mâine pot fi ai noştri. Aici este semantica ascunsă a gândurilor noastre.

Daca este adevarat că suntem ceea ce gândim, atunci avem nevoie să gândim bine. Dacă vrem să trăim mai bine.

Ca să ajungem să gândim bine, avem nevoie de profesori buni.

Montesquieu nu s-a trezit într-o bună dimineaţă, iar la prânz a pus pe masă capodopera "Spiritul legilor", care spune că legile trebuie să fie simple şi clare astfel încat sănu poată fi interpretate de cui îi trece prin cap.

Montesqieu l-a avut ca mentor pe un alt gânditor uriaş, Locke. Iar, mai apoi, alţii l-au citit pe Montesquieu şi aşa - sau şi aşa - a apărut Constituţia Statelor Unite ale Americii, cea pe care o poate citi cine vrea şi dă o căutare pe Internet.

De unde ştiu astea? Nu aş fi ştiut, dacă nu aş fi avut profesori buni. Ceea ce spun acum nu este o lecţie pentru nimeni, este o constatare pe care am făcut-o în aceste săptămâni şi un răspuns pentru cei care spun cu mirare: de când se ocupă ZF de politică?

Nu se ocupă nepărat de politică, dar "politica" - o etimologie cam complicată - vine şi din grecescul polis, adică cetate. Treburile cetăţii. Nu trebuie să ne preocupe treburile cetăţii?